Aparatele radar amplasate pe sectorul braşovean al DN 1 au surprins şi înregistrat, în mai puţin de două ore, peste 50 de încălcări ale limitei maxime de viteză, în cadrul unei acţiuni „fulger” desfăşurată de poliţiştii rutieri, a informat, joi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean.

Conform sursei citate, acţiunea a avut loc miercuri, între orele 18,00 -20,00, iar cele cinci aparate radar ale Poliţiei Rutiere din Braşov au fost dispuse în sistem „cascadă”.

În total, radarele au depistat 56 de încălcări ale limitei de viteză legală de pe sectorul de drum, în 15 din aceste cazuri, în care şoferii au depăşit această limită cu 50 km/oră, fiind reţinute permisele de conducere în vederea suspendării.

În alte două, dreptul de a conduce a fost suspendat pe loc, pentru 120 de zile, deoarece conducătorul auto a depăşit viteza legală cu 70 de km/oră.

De asemenea, au fost constatate alte 10 abateri de la legislaţia rutieră în cadrul controalelor efectuate, iar pentru toate aceste încălcări ale legii au fost aplicate sancţiuni contravenţionale cu o valoare totală de peste 61.000 de lei, a precizat sursa citată.

Acţiunea a fost realizată în colaborare cu poliţiştii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Prahova, în scopul reducerii victimizării populaţiei prin accidente rutiere, produse pe fondul încălcării regimului legal de viteză sau a neadaptării acesteia la condiţiile de drum. A

Agerpres

Conducerea operatorului local de transport în comun din zona metropolitană Braşov, Regia Autonomă de Transport Public Braşov- RATBV, a comunicat, miercuri, că nu derulează pe reţelele sociale niciun fel de campanie prin care să acorde carduri de transport gratuite sau la preţuri reduse.

Reprezentanții companiei îi avertizează pe braşovenii să nu transmită datele personale care li se solicită în vederea obţinerii pretinselor facilităţi.

Totodată, reprezentanţii companiei au anunţat că RATBV au sesizat organele competente cu privire la aceste demersuri făcute fără drept în numele societăţii.

„Îi avertizăm pe toţi utilizatorii sistemului de transport public RATBV despre faptul că anunţurile despre vânzarea unor carduri de transport la preţuri mai mici decât cele stabilite prin Planul tarifar sunt FALSE.

RATBV anunţă că nu a iniţiat nicio acţiune de tipul celor derulate în ultimele zile pe unele reţele sociale prin care sunt solicitate date cu caracter personal sub pretextul acordării unor titluri de călătorie gratuite. Îi rugăm pe clienţii noştri să nu-şi dea datele personale pe diverse pagini de socializare sau site-uri şi să nu achite sumele de bani solicitate”, se arată într-o postare pe pagina RATBV.

Link-ul de pe Facebook pe care s-ar fi anunţat falsele facilităţi nu poate fi accesat, însă, potrivit unei imagini care ar reprezenta o captură a informaţiilor de pe acesta, postată de RATBV, pretextul acordării cardurilor gratuite şi cu preţuri reduse ar fi fost aniversarea a 80 de ani a Companiei de Transport Public Braşov, entitate care are inclusiv numele diferit de cel al operatorului de transport public, RATBV.

sursa: Agerpres

Vineri, președintele Consiliului Județean Brașov, Tudorică Șerban, a anunțat că va propune Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) să inițieze împreună un demers pentru a solicita modificarea legislației privind finanțarea spitalelor de urgență din județe. Acest demers vine în contextul în care spitalul din Brașov nu este singurul care se confruntă cu problemele datoriei.

Pentru rezolvarea imediată a problemei privind datoriile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Şerban a menţionat că va transmite luni o solicitare pentru alocarea, de la fondul de urgenţă al Guvernului, a sumei necesare pentru plata acestora, respectiv aproximativ 40 de milioane de lei.

„Trebuie să facem demersuri pentru schimbarea legislaţiei de aşa manieră încât finanţarea să fie reală, pe cazuistica şi pe numărul de pacienţi pe care îl are o astfel de unitate medicală.

Pentru că faţă de numărul real de beneficiari, suma nu este acoperitoare şi de acolo aceste arierate care se adună de la an la an. (…)

Dacă vom plăti la acest moment doar 20 de milioane, peste două luni vom ajunge în aceeaşi situaţie în care suntem azi. (…)

Procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale

Am văzut că nu doar Braşovul este în această situaţie şi atunci putem face un demers comun prin asociaţia consiliilor judeţene”, a mai afirmat Tudorică Şerban, la o dezbatere referitoare la strategia de sănătate a judeţului organizată de CJ Braşov.

Totodată, referitor la solicitarea managerului SCJU Braşov, Emil Mailat, privind renegocierea contractului cu Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Braşov, directoarea acesteia, Ancuţa Daisa, a precizat că acest lucru va fi posibil începând cu 1 aprilie.

„În ceea ce priveşte plăţile pe care Casa le face prin raportare la contractele în derulare cu toţi furnizorii de servicii medicale, pentru serviciile medicale contractate, realizate, raportate şi validate, confirm faptul că sunt sincope în efectuarea acestora, sincope care vin din octombrie anul trecut, create de aplicarea la nivel naţional a unui act normativ care impune limite de credite de angajament şi de credite bugetare, situaţie de anul trecut şi care continuă cumva şi în acest an, chiar până la 31 decembrie 2025 (…)

Dacă, matematic, putem să plătim într-o lună o sumă ce reprezintă 100% a unui contract realizat cu Casa, această sumă reprezintă datoria parţială din luna anterioară plus un procent din facturile scadente în luna curentă.

Să vă dau un exemplu: în februarie am plătit un procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale la facturile scadente în luna februarie”, a declarat directoarea CAS Braşov, în cadrul dezbaterii organizate de CJ Braşov.

Care este singura soluție

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie „dezastruoasă”, cu datorii de peste 40 milioane de lei către furnizori, cel mai grav risc fiind acela că ar putea fi afectată activitatea pe partea de urgenţe, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul unităţii sanitare, Emil Mailat.

În aceste condiţii, dincolo de o eficientizare a cheltuielilor, singura soluţie este renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, mai ales în contextul în care, în ultimele luni, spitalul şi-a îmbunătăţit performanţele la toţi indicatorii în baza cărora se face finanţarea.

Conform managerului SCJU Braşov, spitalul are datorii atât la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la cel de hrană, astfel că există posibilitatea ca pacienţii să fie nevoiţi, dacă nu se găsesc cât mai repede soluţii, să îşi cumpere unele medicamente şi eventual să vină cu propria mâncare.

Din suma globală de 41 milioane de lei, mai mult de jumătate – 26 de milioane – reprezintă datorii mai vechi de 60 de zile.

La sfârşitul lunii trecute, blocul operator al SCJU Braşov a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare, din cauza demisiei şefului de secţie, pe fondul situaţiei financiare critice în care se află spitalul, cauzată inclusiv de întârzierile în decontarea sumelor pe care ar fi trebuit să le vireze CAS Braşov unităţii sanitare. Agerpres

În cadrul planului de dezvoltare pentru următorii ani, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov va deveni un spital clinic, unde studenţii medicinişti de la Universitatea Transilvania Braşov (UniTBv) vor fi instruiți. Acest demers include și deschiderea mai multor noi linii de gardă în cadrul unității sanitare.

Comandantul Spitalului Militar din Braşov, colonelul dr. Alexandru Keresztes, a explicat pentru AGERPRES că, în acest fel, se instituţionalizează, practic, colaborarea deja existentă de câţiva ani cu UniTBv, iar un prim pas a fost desemnarea Secţiei de ATI a unităţii sanitare ca secţie clinică, şeful disciplinei de ATI din cadrul Facultăţii de Medicină din UniTBv, dr. Adrian Bărăgan, făcând parte din echipa de medici a spitalului de peste doi ani.

Totodată, col. dr. Alexandru Keresztes a precizat că demersurile către Ministerele Educaţiei şi cel al Sănătăţii au fost parcurse, existând şi un aviz favorabil al ministrului Apărării Naţionale.

Precizările șefului Spitalului Militar Brașov

„Practic, mai aşteptăm doar Ordinul de ministru”, a declarat Keresztes, precizând că în organigrama ministerului numele unităţii sanitare a fost deja schimbat.

Conform Legii Sănătăţii, spitalul clinic este o bază de instruire practică şi teoretică a studenţilor şi a medicilor rezidenţi, iar prin transformarea spitalului se fac paşi importanţi în ce priveşte câştigarea unei resurse de specialişti, a subliniat el.

„Este o deschidere pentru că ne permite, pe de o parte, atragerea de cadre didactice universitare care pot veni să profeseze alături de echipa spitalului nostru (…), pe de alta, tinerii medici rezidenţi vor putea deveni, ulterior, colegi de-ai noştri şi nu numai colegi civili, ci şi ca medici militari, deoarece Institutul Medico-Militar al MApN şcolarizează studenţi la Universităţile de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti şi cea de la Târgu Mureş şi care vin şi efectuează anual practica de vară la noi, dar şi medici militari rezidenţi care ne sunt repartizaţi anual, având post în spitalul nostru”, a spus şeful Spitalului Militar Braşov.

Conform acestuia, odată cu dezvoltarea resursei umane, vor creşte şi serviciile oferite de spital, ceea ce ar putea să favorizeze trecerea lui într-o categorie superioară, cu sume mai mari decontate per pacient, deci şi cu finanţare mai consistentă.

Atributele de bază ale spitalului

„Evident că, odată cu dezvoltarea resursei umane ne dorim şi creşterea serviciilor medicale, nu doar calitativă, cât şi cantitativă şi aceasta, fireşte, ar trebui să aducă şi resurse financiare mai consistente, iar pe viitor, ne dorim să trecem într-o categorie superioară de spital, ceea ce înseamnă o finanţare mai consistentă”, a afirmat managerul Spitalului Militar „Regina Maria”.

El a amintit că aceşti paşi fac parte dintr-un plan de dezvoltare mai complex, ale cărui efecte ar urma să se vadă în aproximativ doi ani.

„Beneficiem de o finanţare pe partea de infrastructură pentru o clădire nouă, de politraumă, pentru medicină operaţională.

Unul dintre atributele de bază ale spitalului este de a asigura asistenţa medicală reală pentru categoriile de militari din patru judeţe arondate spitalului, fie vorbim de cadre militare active, în rezervă sau în retragere, elevi, studenţi, văduve, veterani de război, dar şi pentru categoriile de militari străini care sunt cantonate în arealul nostru.

Fiind un spital public, avem un contract de furnizare de servicii medicale cu Casa OPSNAJ, care ne permite furnizarea de servicii medicale pentru toate categoriile de militari ai sistemului de apărare, dar şi altor pacienţi civili.

Acest lucru l-am avut în vedere atunci când am dorit să dezvoltăm infrastructura spitalului”, a subliniat col. dr. Keresztes.

Program de achiziţii, tot pe PNRR

Noua clădire de politraumă, care are finanţarea aprobată prin PNRR, cu o valoare de 135 milioane de lei, ar urma să aducă la acelaşi loc compartimentul de urgenţă, laboratorul, farmacia, ATI-ul şi toate specialităţile chirurgicale, în prezent repartizate în două pavilioane, pentru a se putea avea „un concept de uniformitate şi un mod de reacţie extrem de rapidă pentru pacienţii critici”.

„În paralel, avem în derulare o investiţie în Pavilionul B – lucrări care se vor întinde pe 12 luni – unde, la final, ne dorim să avem saloane cu două-trei paturi, grup sanitar propriu şi toate facilităţile necesare vremurilor pe care le trăim.

Totodată, avem un program de achiziţii, tot pe PNRR, pentru aparatura necesară combaterii infecţiilor nosocomiale, de 5,3 milioane de lei şi aşteptăm (să fie aprobat – n.r.) un al treilea proiect, de digitalizare, de aproximativ un milion de euro”, a menţionat col. dr. Alexandru Keresztes. Agerpres

sursa foto: Facebook / Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov, arhivă foto