Connect with us

Eveniment

Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 1,8% la numărul locurilor de cazare

Publicat



Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).

Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES

Romania24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alba

Cum va fi vremea după Paște. Prognoza pe 4 săptămâni, până în 3 iunie. Ploi, temperaturi de vară și schimbări bruște ale vremii

Publicat

Cum va fi vremea după Paște. Prognoza meteo pe 4 săptămâni: 6 mai – 3 iunie. 

Vin ploile pentru o scurtă perioadă de după Paște, dar temperaturile rămân în media celor normale pentru peioadă, anunță meteorologii de la ANM.

Vremea în luna mai poate fi destul de variată pentru că aceasta este o lună de tranziție către sezonul cald al verii.

În general, în luna mai se resimte o încălzire semnificativă a vremii față de lunile anterioare, iar temperaturile cresc treptat pe parcursul lunii.

Cum va fi vremea după Paște: În următoarele 4…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

Cluj

Urban Playfield, un nou PROIECT Sports Festival. Tur în 10 orașe din țară, dedicat JOCULUI și sportului de masă

Publicat

Urban Playfield, festivalul sporturilor luate în joacă pentru cei mici și cei mari, pornește în turneu și readuce joaca și mișcarea în mijlocul orașelor din România. Inițiat la Cluj-Napoca, de către echipa Sports…

Citește mai mult pe Cluj24

Citește mai departe

Alba

Două eleve din Alba, cercetate penal după ce au folosit adeverințe false pentru motivarea absențelor. De unde aveau diagnosticele

Publicat

Două eleve din Alba au fost cercetate pentru fals și uz de fals. Este vorba despre o faptă relativ minoră care a fost cercetată de magistrați. 

Fiind o faptă minoră, procurorii au cerut ca ancheta să fie închisă. În data de 18 aprilie 2024, judecătorii din Câmpeni au dat o decizie. 

Din câte se pare, cele două fete ar fi folosit adeverințe false pentru a-și motiva absențele.

În motivarea instanței din 18 aprilie 2024, magistrații nu au oferit foarte multe detalii. Însă, din câte se pare una dintre eleve a folosit de 6 ori adeverințe false, iar alta…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

Alba

Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos, zi de post negru. Rugăciunea care se rostește în Vinerea Patimilor

Publicat

Vinerea Mare: utima vineri din Postul Paştelui se numeşte Vinerea Patimilor sau Vinerea Mare. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit pe cruce între doi tâlhari. În Vinerea neagră, ziua cea mai neagră din istoria creştinismului, Iisus a murit pentru mântuirea lumii și iertarea păcatelor neamului omenesc.

Vinerea Mare este zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În această zi nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2024 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului….

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe