În centrul municipiului Miercurea Ciuc, câteva mii de oameni au participat duminică, 9 aprilie, la ceremonialul tradițional de sfințire a bucatelor, în contextul sărbătorii Paștelui Catolic.

În ciuda vremii reci, participanţii la ceremonial au început să se adune pe platoul din faţa Palatului Administrativ cu mult înainte să înceapă slujba religioasă.

Oamenii au adus coşuri în care se aflau ouă roşii, şuncă, drob, friptură sau prăjituri, iar mulţi au venit cu flori în mâini, acestea urmând să înfrumuseţeze masa de Paşti.

Unii dintre participanţi au purtat costume populare secuieşti şi foarte multe familii au participat alături de copii, cărora le-au mici pregătit mici coşuri cu ouă roşii şi bucate de Paşti, pentru ca, în acest fel, tradiţia să fie transmisă mai departe.

Atât coşurile de nuiele cât şi şervetele brodate aşezate peste bucate au poveşti lor, multe fiind folosite doar pentru acest ceremonial.

Încet-încet, platoul din centrul municipiului s-a umplut, imaginea cu localnicii venind în număr foarte mare la eveniment fiind una impresionantă.

Ulterior, au fost ocupate şi spaţiile adiacente platoului, oamenii aşezându-se inclusiv pe stradă, iar circulaţia autovehiculelor a fost întreruptă pe timpul desfăşurării ceremonialului şi a fost dirijată de poliţişti.

Cei prezenţi la eveniment au vorbit despre importanţa păstrării tradiţiei şi au mărturisit că se roagă pentru pace şi bună înţelegere.

„Suntem aici pentru că este Paşte şi pentru secui este o tradiţie, în Miercurea-Ciuc.

Aducem bucatele, cozonac, şuncă, ouă, cârnaţi şi asta vom servi dimineaţa la masa de Paşti. Şi venim ca să vadă lumea că există Secuime, nu este un ţinut inexistent.

Câteva mii de persoane au participat la tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic de la Miercurea Ciuc. Ce au spus unii oameni care au luat parte la slujbă

Ne rugăm pentru sănătate, pentru familie, pentru pace în lume şi pentru înţelegere între oameni, indiferent de naţie, de culoare şi de credinţă”, a spus o femeie îmbrăcată în straie populare.

La rândul său, un bărbat a afirmat că Învierea Domnului este un lucru minunat, pentru care trebuie să fim fericiţi, iar în lume ar trebui „să domine iubirea, dragostea faţă de semeni şi dragostea neţărmurită faţă de Domnul Isus Hristos”.

„Dacă am trăi cu toţii aşa, nu ar fi atâtea probleme nici pe plan mondial, nici pe plan local şi nicăieri, am putea să trăim în dragoste, în pace şi în bunătate.

Este o tradiţie a Secuimii, dar şi a catolicilor din întreaga lume să ne adunăm în Duminica Paştelui, la sfinţit bucate, este o tradiţie pe care sperăm să nu o uităm niciodată.

Şi îi invităm pe cei care nu s-au convins de acest lucru frumos, de acest lucru înălţător, să ne strângem mâinile, indiferent de naţiune, de ce religie aparţinem şi eu zic că lumea va fi mult mai bună, mult mai frumoasă şi mult mai sigură.

Şi invităm mai ales tinerii să vină cu noi, să fie lângă noi.

Aici avem şi noi, generaţia noastră de bunici, o responsabilitate, ce informaţii, ce dragoste faţă de bunul Dumnezeu şi ce dragoste faţă de semenii noştri le-am dat.

Bunul Dumnezeu să ne ajute să avem un an bun, omenirea să se trezească un pic şi să accepte ca valori principale dragostea faţă de semeni, bunătatea şi atunci cred că va fi o lume liniştită şi frumoasă”, a spus bărbatul din Miercurea-Ciuc.

Câteva mii de persoane au participat la tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic de la Miercurea Ciuc. Preotul Darvas Kozma Jozsef a vorbit despre această mare sărbătoare a creştinătăţii

La rândul său, preotul Darvas Kozma Jozsef a vorbit despre această mare sărbătoare a creştinătăţii şi despre importanţa dragostei faţă de Dumnezeu şi de semeni.

„Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat.

Învierea Domnului, asta este mântuirea noastră, a tuturor oamenilor şi asta sărbătorim.

Ne rugăm pentru pace. Domnul Isus, prima dată pentru noi a avut îndemnul: ‘Pacea Domnului să fie cu voi!’. Iar în afară de pace ne rugăm pentru dragoste şi îngrijirea şi ajutarea semenilor”, a spus Darvas Kozma Jozsef.

Şi viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, Bors Bela, a subliniat importanţa păstrării tradiţiilor religioase.

„Este o bucurie şi o mândrie pentru mine să fac parte din această comunitate creştină.

Sunt convins că trăiesc în locul cel mai potrivit, aici în inima Ţinutului Secuiesc, unde credinţa şi valorile sufleteşti joacă un rol important în viaţa noastră, unde acordăm o atenţie deosebită sărbătorilor şi tradiţiilor noastre religioase.

Nimic nu dovedeşte acest lucru mai bine decât Euharistia din dimineaţa de Paşte. Când te uiţi în jur şi vezi mii de oameni care se îndreaptă spre acelaşi loc, conduşi de credinţa lor.

Această comunitate creştină are putere de rezistenţă şi îmi doresc ca ea să rămână mereu aşa şi să se întărească! Hristos a Înviat!”, a declarat viceprimarul Bors Bela, pentru AGERPRES.

Câteva mii de persoane au participat la tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic de la Miercurea Ciuc. După slujbă, preoţii au mers printre oameni şi au sfinţit bucatele

La fel ca în anii precedenţi, slujba de sfinţire a bucatelor a fost oficiată, de la un altar improvizat, de fostul episcop al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Tamas Jozsef, alături de mulţi preoţi catolici.

După slujbă, preoţii au mers printre oameni şi au sfinţit bucatele, pe acordurile imnurilor pascale.

Ei le-au adresat credincioşilor tradiţionalele urări de Paşti, iar la final au fost intonate imnul Ungariei şi cel secuiesc.

Pentru prima dată, a fost adresată urarea de „Paşte fericit” şi în limba română.

La Miercurea-Ciuc, tradiţia sfinţirii bucatelor sub cerul liber este una extrem de iubită, care adună oamenii împreună şi care s-a transformat, în timp, într-o sărbătoare a comunităţii maghiare, la ea participând oameni şi din satele din împrejurimi.

Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul oraşului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamas Jozsef, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare.

În prezent, acest ceremonial a devenit un simbol al Sărbătorilor Pascale catolice de la Miercurea-Ciuc. Agerpres