Unsprezece şantiere care fac parte din patru proiecte de autostrăzi şi un drum expres sunt active astăzi în România şi sunt gestionate de zece firme de construcţii. Niciunul dintre tronsoanele aflate acum în lucru nu se află în Moldova însă, scrie Ziarul Financiar.

„Forţa de muncă medie este de aproxi­ma­tiv 450 de persoane, în timp ce fluctuaţia de­pinde de mai mulţi factori, cum ar fi fron­tul de lucru, perioada din an, condiţiile de meteo­rologice.

Numărul poate varia până la plus/mi­nus 250 de persoane“, spun repre­zentanţii Strabag, constructorul austriac care se ocupă de Lotul 1 al autostrăzii Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Oradea. Strabag are în România 1.072 de oameni.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii rutiere (CNAIR) spune însă că nu poate estima numărul de muncitori alocaţi pe fiecare tronson, acesta variind în timp, în funcţie de etapa construcţiei, dar şi de alţi factori.

Numărul muncitorilor variază în funcție de etapa în care se află lucrările

„Numărul muncitorilor mobilizaţi pe fiecare şantier variază în funcţie de etapa în care se află lucrările şi de tipul acesteia, de strategia antreprenorilor şi de condiţiile meteo.

Astfel, numărul nu este acelaşi în permanenţă, ci fluctuează raportat la necesităţile din teren“, spun reprezentanţii CNAIR într-un răspuns la o solicitare ZF.

Angajaţii distribuiţi pe şantiere sunt un aspect important în condiţiile în care, de multe ori, firmele mari, în sarcina cărora revin proiecte majore de infrastructură, raportează la Ministerul de Finanţe doar câteva zeci de salariaţi.

În aceste situaţii, este evident că lucrările sunt duse la bun sfârşit apelându-se la subcontractori, care furnizează forţa de muncă necesară.

Firme

Spedition UMB, de pildă, firmă controlată de Dorinel Umbrărescu, ce a depăşit un miliard de lei afaceri în 2020 şi în portofoliul căreia se află unele dintre cele mai mari proiecte, precum drumul expres Craiova-Piteşti, a raportat doar 48 de angajaţi pentru anul trecut.

Sa & Pe Construct, tot o firmă a familiei Umbrărescu, a raportat 12 angajaţi pentru 2020, la afaceri de 556 de milioane de lei, compania fiind şi ea parte din asocierea care realizează drumul expres Craiova-Piteşti.

Pe de altă parte, Tehnostrade, o firmă din acelaşi consorţiu şi deţinută tot de Umbrărescu, are 1.600 de angajaţi, astfel că muncitorii raportaţi pe această companie ar putea duce la final proiectele în care Spedition UMB, Sa & Pe Construct şi Tehnostrade sunt implicate.

Compania Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Ve Ticaret, cu acţionariat din Turcia, care lucrează la Centura Capitalei, are, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, doar 46 de angajaţi, iar italienii de la Tirrena Scavi au 53 de oameni, arată aceeaşi sursă.

Ei se ocupă de tronsonul 1 al drumului expres Craiova-Piteşti.

Infastructura, un subiect fierbinte

Infrastructura este un subiect fierbinte al momentului, în contextul în care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care a fost depus săptămâna trecută la Comisia Europeană, promite că se va concretiza cu 434 de kilometri de autostradă în următorii cinci ani.

Totuşi, până acum, în perioada 2015-2019, au fost daţi în folosinţă mai puţin de 210 kilometri de drum rapid în România, aşa că scepticismul cu privire la cei aproape 450 de kilometri promişi până în 2026 este justificat. Între 2010 şi 2020, ritmul mediu de construcţie de autostrăzi a fost de 31 de kilometri pe an.

sursa: mediafax.ro

Romania24.ro