”Odată realizat, Pasajul va asigura un trafic continuu, o trecere denivelată peste giratoriu, deci, cei care circulă pe Centură vor circula mai repede și se vor evita blocajele care există la ora actuală în Mogoșoaia și pe DN1A. Noi am făcut și simulări de trafic după realizarea pasajului și circulația se va debloca în mod substanțial. Condițiile de siguranță ale circulației sunt asigurate; sunt prevăzuți parapeți de siguranță și elemente de siguranță specifice drumurilor naționale”, povestește inginerul și managerul de proiect al Pasajului Mogoșoaia, Octavian Vasiliu.

Care sunt problemele pe care le întâmpină un antreprenor?

Problemele pe care le întâmpină un antreprenor, deși sunt evaluate în faza de licitație ca riscuri, în faza de execuție, sunt mult mai variate și ne surprind întotdeauna. Pasajul Mogoșoaia, este o lucrare simplă, (lungimea proiectului fiind de 800 de metri) este o construcție cu patru deschideri și două rampe, în cadrul cărora se execută și două bretele.

Pentru acest proiect am avut multe surprize. Ordinul de începere a fost dat în 4.12.2018, iar proiectarea ar fi trebuit să dureze 6 luni. În final, această perioadă de proiectare și avizare s-a extins de la jumătate de an la mai mult de un an din cauza întârzierilor care au fost generate de autorități (atât cele locale care răspund de gestionarea zonei cât și de proprietarii și administratorii de utilități).

Probleme încep cu această identificare a utilităților. Administratorii de utilități nu cunosc în general foarte bine traseele, ci aproximativ. Ni se indică niște trasee, iar noi facem proiectele după aceste indicații. Primim un aviz și, când începem lucrările, identificările nu corespund și se impun modificări la proiect. Trebuie să reluăm partea de avizare a proiectului. Există și situații în care administratorii răspund foarte greu la solicitările noastre de avizare a proiectului. Există întotdeauna probleme cu relocările de utilități.

Alte probleme care nu sunt legate de autorități sunt legate de mediul înconjurător și situațiile economico-sociale. Execuția acestui proiect a fost începută în aprilie 2020 în plină criză sanitară, o criză care ne-a provocat o serie de probleme de organizare, dar cu toate acestea am reușit să demarăm lucrările cu bine și până acum nu am avut cazuri de întreruperi ale lucrărilor datorită măsurilor de siguranță pe care le-am implementat în șantier.

Care ar putea fi un set de bune practici pentru a duce un proiect la bun sfârșit?

Încă din faza de licitație, antreprenorul trebuie să analizeze cu mare atenție atât documentațiile de licitație, cât și situația în teren, nu doar prin vizite, ci prin informare asupra studiilor geotehnice, a situației geologice din zonă, a istoricului zonei. Este foarte important pentru evaluarea riscurilor în faza de licitație ca acestea să fie cuantificate încă de la ofertă, iar apoi, în partea de execuție, antreprenorul să nu aibă surprize că nu se încadrează cu prețurile în oferta realizată.

Când se lucrează pe un contract proiectare și execuție, antreprenorul ar trebui să acorde o mare atenție selecției proiectantului cu care lucrează pentru că nu întodeauna cel mai bun preț asigură calitatea optimă și realizarea proiectului în timp. Din contră, dacă prețul este ceva mai ridicat poate ai șanse mai mari să obții proiectul în timp la o calitate mai bună.
Pe partea de execuție, o bună practică, întodeauna, este selectarea unei echipe de proiect corespunzătoare și calificate care să dorească să implementeze proiectul și să-și canalizeze energiile în acest scop. Există constructori care au alte targeturi, nu neapărat realizarea proiectului și obținerea unui profit, cât obținerea profitului pe baza contractului care urma să devină o constrângere pentru beneficiar.

Ce i-ați recomanda unui tânăr inginer?

Un tânăr inginer constructor care vrea să practice această meserie trebuie să treacă prin activitatea de șantier, să înțeleagă un șantier și fazele de execuție ale unui proiect să cunoască echipele. Indiferent de direcția pe care o urmează mai tarziu, de a intra în proiectare, consultanță sau de a continua în execuție sau chiar în administrație, este esențial să treacă prin șantier.

În general, există o frică de șantier în rândul inginerilor care ies de pe băncile facultății; condiții grele, frig, ploaie, ninsoare, nu sunt asigurate condiții… Ei bine, nu mai suntem în anii ’90, când condițiile erau foarte grele. În prezent, condițiile actuale pe șantiere s-au schimbat și sunt foarte aproape de condițiile din Occident. Inclusiv, din punct de vedere salarial, suntem foarte aproape de Occident și atunci recomand tuturor tinerilor ingineri să aibă o experiență pe șantier de cel puțin un an.

La început, e mai greu până te obișnuiești, dar ulterior devine o plăcere. Nicio zi nu seamănă cu celaltă pe șantier.

Cum evaluați relația cu CNAIR și cum credeți că ar putea fi îmbunătățită?

Relația cu CNAIR pe acest contract este foarte bună. Inițial, a pornit mai puțin bine, din cauza unor probleme de la partea de achiziție din documentația de licitație, dar în timp ne-am clarificat, iar relația actuală este foarte bună.

Un proiect de succes se bazează întotdeauna pe un parteneriat foarte bun între constructor și beneficiar. Evident includem și consultantul în această formațiune.

Ce efecte pozitive vor exista după finalizarea lucrărilor?

Acest giratoriu, la intersecția dintre Centura București și DN1A, este un punct major care generează blocaje în trafic din cauza depășirii capacității de circulație, iar pasajul este absolut necesar pentru fluidizarea traficului.
Odată realizat, Pasajul va asigura un trafic continuu, o trecere denivelată peste giratoriu, deci, cei care circulă pe Centură, vor circula mai repede și se vor evita blocajele care există la ora actuală în Mogoșoaia și pe DN1A.

Noi am făcut și simulări de trafic după realizarea pasajului și circulația se va debloca în mod substanțial. Condițiile de siguranță ale circulației sunt asigurate; sunt prevăzuți parapeți de siguranță și elemente de siguranță specifice drumurilor naționale.