Conducerea Federaţiei Române de Rugby a decis să aplice pentru postul de consilier al ministrului Tineretului şi Sportului, care ar urma să îl ajute pe Eduard Novak cu administrarea Complexului Sportiv Arcul de Triumf.

În urma anunţului apărut pe platforma managero.ro, preşedintele FRR, Alin Petrache, alături de cei trei vicepreşedinţi Bogdan Marinescu, Anton Pisaroglu şi Mircea Copaci, dar şi împreună cu trezorierul Eugen Teodorovici au decis să îşi pună la dispoziţia ministrului experienţa lor în domeniile din care provin.

”Sunt bucuros să pot să-mi ofer toată experienţa acumulată de-a lungul anilor domnului ministru. Am convingerea că pot face faţă acestei provocări şi consider că acest Complex Sportiv Arcul de Triumf are nevoie de un manager profesionist, motiv pentru care am hotărât, împreună cu colegii mei, să aplicăm pentru acest job. Pot spune că am avantajul că am administrat acest complex şi înainte de renovare şi, mai ales, că am fost implicat în construirea noului stadion încă din momentul în care era doar un vis. Am acest avantaj, care sper să conteze pentru cei care vor alege câştigătorul. De asemenea, atât eu, cât şi colegii mei vom face acest lucru fără a fi remuneraţi. În cazul în care nu voi fi ales eu, din orice motiv, domnul ministru poate să aleagă dintre ceilalţi patru colegi ai mei care vin din zona managementului sportiv sau din zona mediului de afaceri. Mâine vom depune dosarele şi vom face public rezultatul demersului nostru”, a declarat Alin Petrache, citat de site-ul FRR.

Potrivit sursei menţionate, misiunea postului este ”Sarcini specifice de project management, având ca obiectiv principal consilierea Ministrului Tineretului şi Sportului în vederea administrării complexului sportiv Arcul de Triumf din Bucureşti”.

Cerinţele sunt ”manageri cu experienţă în administrarea unor companii sau instituţii similare sau apropiate ca mărime şi obiect de activitate cu complexul sportiv Arcul de Triumf: complexuri sportive sau de evenimente, centre culturale mari, hoteluri, obiective turistice la standarde înalte etc. Limba engleză trebuie cunoscută bine”.

În data de 9 februarie 2021, Ministerul Tineretului şi Sportului a preluat oficial Stadionul Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului în vederea găzduirii la Bucureşti a patru meciuri din cadrul Campionatului European de fotbal.

Evenimentul de preluare s-a desfăşurat într-o conferinţă de presă la sediul MTS, deşi iniţial fusese programat la 28 ianuarie la Stadionul Arcul de Triumf. Amânarea şi mutarea evenimentului au venit pe fondul acuzelor lansate de Federaţia Română de Rugby, care solicită MTS cedarea Stadionului Arcul de Triumf în folosinţă gratuită pentru 49 de ani, aşa cum prevăd documentele semnate înainte de predarea fostului stadion pentru modernizare.

La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR, care a precizat că va „lupta” inclusiv în instanţă pentru stadionul său, se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.

De cealaltă parte, MTS a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este „administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional” şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de minister. În opinia conducerii MTS, nu există prevederi legale pentru revenirea în folosinţă gratuită către Federaţia Română de Rugby.

De altfel, ministerul a acuzat FRR că vrea să obţină venituri de pe urma noului stadion, deşi acesta a fost construit din bani publici. „Nu poate fi acceptată ipoteza ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra acestui centru sportiv şi să obţină venituri de pe urma sa. Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină sportul şi sportivii români şi nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului”, a notat MTS într-un comunicat de presă.

De asemenea, cinci foşti şi actuali internaţionali români de rugby, Stelian Burcea, Valentin Calafeteanu, Florin Vlaicu, Samuel Mariş şi Valentin Popârlan, au făcut un apel către ministrul Eduard Novak, ei afirmând într-o scrisoare deschisă că sunt îngrijoraţi de planurile Ministerului Tineretului şi Sportului de a prelua noul Stadion Arcul de Triumf.
 
La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. Stadionul Arcul de Triumf, care a costat 37 de milioane de euro, este al doua arenă finalizată dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie 2020. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.
AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)

Agerpres