Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat pe preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament pentru consultări în vederea desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru, conform Administraţiei Prezidenţiale. Consultările vor avea loc, la 22 decembrie 2020, după următorul program: ora 15.00 – Partidul Social Democrat; ora 15.30 – Partidul Naţional Liberal, ora 16.00 – Alianţa USR PLUS, ora 16.30 – Alianţa pentru Unirea Românilor; ora 17.00 – Uniunea Democrată Maghiară din România; ora 17.30 – minorităţile naţionale reprezentate în Parlament.

Liderii PNL, USR PLUS şi UDMR – Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloş şi Kelemen Hunor – au semnat, la 21 decembrie 2020, acordul de guvernare 2020-2024. Documentul prevede că propunerea coaliţiei pentru funcţia de prim-ministru este Florin Cîţu.

Aceasta este a doua rundă de consultări a şefului statului cu reprezentanţii formaţiunilor care au intrat în Parlament după alegerile din 6 decembrie.

Pe 14 decembrie 2020, preşedintele Iohannis afirma, după discuţiile cu partidele politice, că „această primă rundă de consultări a dus la un schimb de opinii bun”, însă nu erau „încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou Guvern”. La consultări PNL l-a susţinut pentru funcţia de premier pe Florin Cîţu, PSD a venit cu propunerea Alexandru Rafila, USR PLUS cu varianta Dacian Cioloş, iar AUR cu propunerea Călin Georgescu.

***
Potrivit Constituţiei României, preşedintele poate chema partidele la consultări în două situaţii: în vederea desemnării premierului (art. 103) şi în virtutea funcţiei sale de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80, alin. 2).
 
Potrivit articolului 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.

Articolul 80, alineat 2 din Constituţie prevede că „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

De când a devenit preşedinte, Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări în vederea desemnării premierului de mai multe ori.

Noiembrie 2015
Prima consultare a preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele politice în vederea desemnării premierului a avut loc în perioada 5-10 noiembrie 2015, după ce premierul Victor Ponta şi-a prezentat demisia la 4 noiembrie 2015.

În urma primei runde de consultări, din 5-6 noiembrie 2015, PNL nu a venit cu o propunere proprie de premier, prezentând varianta alegerilor anticipate, în timp ce PSD a susţinut că agreează, în egală măsură, alegerile anticipate, varianta unui guvern politic şi pe cea a unui guvern tehnocrat. UDMR a propus varianta unui guvern tehnocrat, în timp ce UNPR şi-a declarat sprijinul pentru orice variantă propusă de preşedinte. Preşedintele Klaus Iohannis a consultat, în premieră după 1989, în urma unui proces de selecţie, şi societatea civilă.
 
În cadrul celei de-a doua runde de consultări, din 9-10 noiembrie 2015, PSD a prezentat preşedintelui propria variantă de premier, în persoana lui Liviu Voinea. PNL, UDMR şi UNPR au susţinut că vor sprijini propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, mergând pe varianta guvernului tehnocrat. La rândul său, ALDE şi-a anunţat opţiunea pentru un guvern politic, fără să susţină însă varianta de premier propusă de PSD.
 
  La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloş, subliniind că soluţia pentru acea perioadă era un guvern tehnocrat, conform site-ului presidency.ro.

Decembrie 2016

Klaus Iohannis a convocat partidele la consultări pe marginea numirii premierului, pentru data de 14 decembrie, ca urmare a noii majorităţi rezultate în urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. Liderii PSD şi ALDE au declarat, la 13 decembrie, că invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a participa la consultări în vederea formării noului Guvern este prematură şi că nu vor lua parte la acestea decât după validarea noului Parlament.

În urma consultărilor din 14 decembrie, liderul PNL Raluca Turcan a precizat că partidul pe care îl conduce nu este în măsură să propună un premier. Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat că USR nu va vota un guvern format în jurul PSD sau al lui Liviu Dragnea. La rândul său, preşedintele PMP, Traian Băsescu, a precizat că l-a informat pe şeful statului că partidul va face parte din orice soluţie politică anti-PSD. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a spus că nu există nicio propunere oficială de premier şi că orice variantă ar fi propusă, este nevoie de respectarea legii.

La rândul său, Klaus Iohannis a declarat, la 14 decembrie, că „toţi cei care au binevoit a participa la întâlnirile de astăzi au fost tot de aceeaşi părere, că aceste discuţii au fost binevenite”. „Am convenit cu toate formaţiunile care s-au prezentat astăzi că ne vom revedea la o nouă rundă de consultări, pe care o voi convoca după ce noul Parlament va intra în funcţiune”, a mai spus Klaus Iohannis.

În urma unei noi runde de consultări cu partidele politice parlamentare, din 22 decembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că partidele au venit cu două propuneri de premier: Eugen Tomac, propus de PMP şi Sevil Shhaideh, susţinută de PSD. Preşedintele a mai spus că, între timp, s-a constituit o majoritate parlamentară formată de PSD, ALDE şi UDMR şi că va desemna premierul după Crăciun, scrie presidency.ro.
 
La 27 decembrie, Klaus Iohannis a afirmat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE ca Sevil Shhaideh să fie prim-ministru şi a cerut acestei coaliţii să facă o nouă nominalizare. O zi mai târziu, liderii coaliţiei PSD-ALDE – Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin – au trimis un document preşedintelui prin care l-au propus ca premier pe Sorin Grindeanu. La 30 decembrie, Klaus Iohannis a acceptat propunerea, desemnându-l premier pe Sorin Grindeanu.

Iunie 2017

Următoarea rundă de consultări între preşedinte şi partide pe marginea desemnării premierului a avut loc la 26 iunie 2017, după ce coaliţia PSD-ALDE şi-a demis, la 21 iunie, prin moţiune de cenzură, propriul guvern – Guvernul Sorin Grindeanu. Propunerea de premier PSD-ALDE a fost Mihai Tudose, ministrul interimar al Economiei la acea vreme, în timp ce PMP l-a propus pe europarlamentarul Siegfried Mureşan. USR şi PNL nu au venit cu propuneri, declarând că poziţia lor este să împiedice învestirea unui guvern PSD. În aceeaşi zi, preşedintele l-a desemnat premier pe Mihai Tudose.
 
Ianuarie 2018

La 17 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a convocat din nou partidele la consultări pe marginea desemnării unui nou premier, în condiţiile în care premierul Mihai Tudose a anunţat, la 15 ianuarie, că demisionează din funcţia de prim-ministru. Acesta şi-a motivat demisia prin retragerea de către PSD a sprijinului politic.
 
În cadrul consultărilor, doar coaliţia PSD-ALDE şi PMP au venit cu propuneri de premieri, PSD-ALDE propunând-o pe Viorica Dăncilă, în timp ce PMP a venit cu variantele Siegfried Mureşan şi Eugen Tomac. Liderii PNL şi USR au precizat că nu susţin varianta unui guvern PSD şi că propun alegeri anticipate. La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că nu se poate pronunţa în privinţa Vioricăi Dăncilă, întrucât nu o cunoaşte. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis a desemnat-o premier pe Viorica Dăncilă.

Octombrie 2019

La 11 octombrie 2019, Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru nominalizarea unui nou premier, în contextul în care Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, cu o zi înainte. Singurele partide care au mers la Cotroceni cu o propunere au fost PNL, cu Ludovic Orban şi PMP cu Eugen Tomac. USR a susţinut că nu vrea să intre la guvernare şi că doreşte alegeri anticipate. UDMR, PMP, ALDE şi minorităţile naţionale s-au pronunţat împotriva alegerilor anticipate, în timp ce PSD nu a participat la consultări. La 15 octombrie, preşedintele a anunţat că Ludovic Orban este premierul desemnat.
  
Februarie 2020

La 6 februarie a avut loc o nouă rundă de consultări ale preşedintelui cu partidele politice, după ce Guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură, cu o zi înainte. În cadrul consultărilor, PNL l-a propus premier pe Ludovic Orban, PSD şi Pro România pe Remus Pricopie, iar USR pe Dacian Cioloş. UDMR, ALDE şi PMP nu au venit cu nicio propunere de premier. Minorităţile naţionale au transmis că nu doresc anticipate şi că vor vota orice premier propus de către preşedinte. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru tot pe Ludovic Orban.

Pe 26 februarie, preşedintele a avut o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, după ce, cu o zi înainte, Guvernul Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat, Curtea Constituţională stabilind că desemnarea sa ca premier, la 6 februarie, a fost neconstituţională.
 
La consultări, PMP l-a propus ca premier pe Cristian Diaconescu, USR-PLUS a venit cu propunerea Dacian Cioloş, în timp ce ALDE şi Pro România au susţinut varianta unui premier independent.

  La finalul consultărilor din 26 februarie, Klaus Iohannis a declarat că a decis să desemneze pentru poziţia de prim-ministru pe ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. În 28 februarie, premierul desemnat, Florin Cîţu, a depus la Parlament lista Cabinetului şi programul de guvernare, însă la 12 martie premierul desemnat şi-a depus mandatul. Cîţu a motivat că el „crede cu tărie” că, pentru a avea succes în alegeri, preşedintele partidului trebuie să fie şi premier, adăugând că a ţinut cont în hotărârea sa şi de „contextul” prin care trece România.

Martie 2020

Preşedintele Klaus Iohannis s-a consultat, la 13 martie 2020, cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, după ce Florin Cîţu şi-a depus mandatul de premier desemnat, cu o zi în urmă.

La finalul consultărilor, preşedintele a precizat că singura propunere de premier pe care a primit-o este Ludovic Orban şi, în consecinţă, l-a desemnat tot pe Ludovic Orban pentru poziţia de prim-ministru al Guvernului, conform site-ului presidency.ro. AGERPRES/(Documentare – Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache)

Explicaţie foto deschidere: (În imagine (de la stg. la dr.): Kelemen Hunor, presedintele UDMR, Florin Cîţu, premierul propus de coaliţie, Ludovic Orban, preşedintele PNL, Dan Barna şi Dacian Ciolos, copreşedinţi USR PLUS, participă la ceremonia semnării acordului de guvernare 2020 – 2024, la Palatul Parlamentului; 21 decembrie 2020)

Agerpres