Dacian Cioloş, copreşedintele Alianţei USR PLUS, s-a declarat joi după-amiază „cumva trist”, din cauză că suma de peste un miliard de euro alocată prin mecanismul financiar Investiţii Teritorial Integrate (ITI) – Delta Dunării nu se reflectă în bunăstarea populaţiei din rezervaţie.

La finele primei întâlniri online organizată pentru conturarea profilului viitorului guvernator al Rezervaţiei, Dacian Cioloş a amintit că în urmă cu câţiva a reuşit să convingă partenerii europeni pentru înfiinţarea ITI-Delta Dunării.

„Sunt cumva trist să văd că destul de puţini bani s-au investit în Deltă efectiv. Este bine că judeţul Tulcea a profitat şi sper că va profita în continuare de faptul că Delta e în cont acolo, dar e important să vedem lucruri în Deltă, nu beton şi asfalt, este părerea mea personală. Acolo unde este nevoie (de beton şi asfalt – n.red.), o facem şi discutăm. Sper ca din acest proces integrat la care avem la masă oameni cu viziuni diferite să găsim complementaritatea acestor viziuni şi să identificăm o soluţie, aşa încât tot ce investim să nu slăbească partea aceasta de Rezervaţie a Biosferei, ci să întărească mai degrabă prezenţa socială, comunităţile locale, activitatea economică adaptată la mediu. Asta este realitatea prin care putem demonstra că nu trebuie să ne dea nimeni lecţii despre cum să avem grijă de o Rezervaţie a Biosferei de talie mondială care face parte din bogăţiile Europei”, a declarat Dacian Cioloş.

El şi-a exprimat speranţa că discuţiile care se vor purta în următoarele săptămâni vor duce la întărirea capacităţii administrative în beneficiul populaţiei.

„Sunt multe comunităţi sărace, comunităţi cu activitate monoeconomică, ce în cont depind foarte mult, aproape exclusiv, de pescuit. Asta nu înseamnă că trebuie oprit pescuitul, ci că trebuie să vedem cum putem să ne asigurăm că oamenii pot avea un trai decent. Eu nu cred că putem găsi soluţii durabile de protejare a mediului, dacă oamenii de acolo nu se simt bine”, a mai spus copreşedintele Alianţei USR PLUS.

Dacian Cioloş i-a asigurat pe membrii comisiei care s-au întâlnit online joi după-amiază că vor lucra independent şi că rezultatul procesului este important pentru decizia politică.

„Chiar dacă responsabilitatea formală, politică de desemnare a viitorului guvern este la USR PLUS, nu am vrut să constituim această procedură doar de formă, de dragul de a da bine. Chiar ne interesează ceea ce veţi concluziona”, a precizat Cioloş.

La reuniunea online au participat aproape 30 de reprezentanţi ai unor asociaţii şi instituţii relevante pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care în perioada 10-24 februarie vor prezenta obiectivele viitorului guvernator al Deltei din perspectiva lor.

Candidaţii la funcţia de guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării îşi vor depune proiectele anonimizat, apoi acestea vor fi dezbătute, astfel încât până pe data de 12 aprilie se vor cunoaşte candidaţii calificaţi.

Decizia politică va fi luată după ce fiecare candidat va prezenta referinţe, în baza unei cercetări investigative realizată de o firmă de recrutare specializată.

Este pentru prima dată în istoria Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării când funcţia de guvernator al Rezervaţiei se ocupă în urma unui asemenea proces.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

În septembrie 2012, în timpul unei vizite în judeţul Tulcea, comisarii europeni pentru Agricultură şi Mediu de la vremea aceea, Dacian Cioloş şi Janez Potocnik, au susţinut dezvoltarea comunităţilor izolate din Delta Dunării printr-o abordare multisectorială şi multifond.

Instrumentul financiar ITI-Delta Dunării, singurul de acest fel din România, a fost pus în aplicare pentru prima dată în acest exerciţiu financiar în mai multe zone din Europa şi adună fonduri din mai multe programe operaţionale care pot fi accesate de populaţia cu domiciliul pe teritoriul Rezervaţiei fără concurenţa altor judeţe. Obiectivul acestui instrument financiar este de a micşora decalajele de dezvoltare faţă de alte zone cu caracteristici similare. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)

Agerpres