Vineri, președintele Consiliului Județean Brașov, Tudorică Șerban, a anunțat că va propune Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) să inițieze împreună un demers pentru a solicita modificarea legislației privind finanțarea spitalelor de urgență din județe. Acest demers vine în contextul în care spitalul din Brașov nu este singurul care se confruntă cu problemele datoriei.

Pentru rezolvarea imediată a problemei privind datoriile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Şerban a menţionat că va transmite luni o solicitare pentru alocarea, de la fondul de urgenţă al Guvernului, a sumei necesare pentru plata acestora, respectiv aproximativ 40 de milioane de lei.

„Trebuie să facem demersuri pentru schimbarea legislaţiei de aşa manieră încât finanţarea să fie reală, pe cazuistica şi pe numărul de pacienţi pe care îl are o astfel de unitate medicală.

Pentru că faţă de numărul real de beneficiari, suma nu este acoperitoare şi de acolo aceste arierate care se adună de la an la an. (…)

Dacă vom plăti la acest moment doar 20 de milioane, peste două luni vom ajunge în aceeaşi situaţie în care suntem azi. (…)

Procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale

Am văzut că nu doar Braşovul este în această situaţie şi atunci putem face un demers comun prin asociaţia consiliilor judeţene”, a mai afirmat Tudorică Şerban, la o dezbatere referitoare la strategia de sănătate a judeţului organizată de CJ Braşov.

Totodată, referitor la solicitarea managerului SCJU Braşov, Emil Mailat, privind renegocierea contractului cu Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Braşov, directoarea acesteia, Ancuţa Daisa, a precizat că acest lucru va fi posibil începând cu 1 aprilie.

„În ceea ce priveşte plăţile pe care Casa le face prin raportare la contractele în derulare cu toţi furnizorii de servicii medicale, pentru serviciile medicale contractate, realizate, raportate şi validate, confirm faptul că sunt sincope în efectuarea acestora, sincope care vin din octombrie anul trecut, create de aplicarea la nivel naţional a unui act normativ care impune limite de credite de angajament şi de credite bugetare, situaţie de anul trecut şi care continuă cumva şi în acest an, chiar până la 31 decembrie 2025 (…)

Dacă, matematic, putem să plătim într-o lună o sumă ce reprezintă 100% a unui contract realizat cu Casa, această sumă reprezintă datoria parţială din luna anterioară plus un procent din facturile scadente în luna curentă.

Să vă dau un exemplu: în februarie am plătit un procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale la facturile scadente în luna februarie”, a declarat directoarea CAS Braşov, în cadrul dezbaterii organizate de CJ Braşov.

Care este singura soluție

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie „dezastruoasă”, cu datorii de peste 40 milioane de lei către furnizori, cel mai grav risc fiind acela că ar putea fi afectată activitatea pe partea de urgenţe, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul unităţii sanitare, Emil Mailat.

În aceste condiţii, dincolo de o eficientizare a cheltuielilor, singura soluţie este renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, mai ales în contextul în care, în ultimele luni, spitalul şi-a îmbunătăţit performanţele la toţi indicatorii în baza cărora se face finanţarea.

Conform managerului SCJU Braşov, spitalul are datorii atât la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la cel de hrană, astfel că există posibilitatea ca pacienţii să fie nevoiţi, dacă nu se găsesc cât mai repede soluţii, să îşi cumpere unele medicamente şi eventual să vină cu propria mâncare.

Din suma globală de 41 milioane de lei, mai mult de jumătate – 26 de milioane – reprezintă datorii mai vechi de 60 de zile.

La sfârşitul lunii trecute, blocul operator al SCJU Braşov a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare, din cauza demisiei şefului de secţie, pe fondul situaţiei financiare critice în care se află spitalul, cauzată inclusiv de întârzierile în decontarea sumelor pe care ar fi trebuit să le vireze CAS Braşov unităţii sanitare. Agerpres

În cadrul planului de dezvoltare pentru următorii ani, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov va deveni un spital clinic, unde studenţii medicinişti de la Universitatea Transilvania Braşov (UniTBv) vor fi instruiți. Acest demers include și deschiderea mai multor noi linii de gardă în cadrul unității sanitare.

Comandantul Spitalului Militar din Braşov, colonelul dr. Alexandru Keresztes, a explicat pentru AGERPRES că, în acest fel, se instituţionalizează, practic, colaborarea deja existentă de câţiva ani cu UniTBv, iar un prim pas a fost desemnarea Secţiei de ATI a unităţii sanitare ca secţie clinică, şeful disciplinei de ATI din cadrul Facultăţii de Medicină din UniTBv, dr. Adrian Bărăgan, făcând parte din echipa de medici a spitalului de peste doi ani.

Totodată, col. dr. Alexandru Keresztes a precizat că demersurile către Ministerele Educaţiei şi cel al Sănătăţii au fost parcurse, existând şi un aviz favorabil al ministrului Apărării Naţionale.

Precizările șefului Spitalului Militar Brașov

„Practic, mai aşteptăm doar Ordinul de ministru”, a declarat Keresztes, precizând că în organigrama ministerului numele unităţii sanitare a fost deja schimbat.

Conform Legii Sănătăţii, spitalul clinic este o bază de instruire practică şi teoretică a studenţilor şi a medicilor rezidenţi, iar prin transformarea spitalului se fac paşi importanţi în ce priveşte câştigarea unei resurse de specialişti, a subliniat el.

„Este o deschidere pentru că ne permite, pe de o parte, atragerea de cadre didactice universitare care pot veni să profeseze alături de echipa spitalului nostru (…), pe de alta, tinerii medici rezidenţi vor putea deveni, ulterior, colegi de-ai noştri şi nu numai colegi civili, ci şi ca medici militari, deoarece Institutul Medico-Militar al MApN şcolarizează studenţi la Universităţile de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti şi cea de la Târgu Mureş şi care vin şi efectuează anual practica de vară la noi, dar şi medici militari rezidenţi care ne sunt repartizaţi anual, având post în spitalul nostru”, a spus şeful Spitalului Militar Braşov.

Conform acestuia, odată cu dezvoltarea resursei umane, vor creşte şi serviciile oferite de spital, ceea ce ar putea să favorizeze trecerea lui într-o categorie superioară, cu sume mai mari decontate per pacient, deci şi cu finanţare mai consistentă.

Atributele de bază ale spitalului

„Evident că, odată cu dezvoltarea resursei umane ne dorim şi creşterea serviciilor medicale, nu doar calitativă, cât şi cantitativă şi aceasta, fireşte, ar trebui să aducă şi resurse financiare mai consistente, iar pe viitor, ne dorim să trecem într-o categorie superioară de spital, ceea ce înseamnă o finanţare mai consistentă”, a afirmat managerul Spitalului Militar „Regina Maria”.

El a amintit că aceşti paşi fac parte dintr-un plan de dezvoltare mai complex, ale cărui efecte ar urma să se vadă în aproximativ doi ani.

„Beneficiem de o finanţare pe partea de infrastructură pentru o clădire nouă, de politraumă, pentru medicină operaţională.

Unul dintre atributele de bază ale spitalului este de a asigura asistenţa medicală reală pentru categoriile de militari din patru judeţe arondate spitalului, fie vorbim de cadre militare active, în rezervă sau în retragere, elevi, studenţi, văduve, veterani de război, dar şi pentru categoriile de militari străini care sunt cantonate în arealul nostru.

Fiind un spital public, avem un contract de furnizare de servicii medicale cu Casa OPSNAJ, care ne permite furnizarea de servicii medicale pentru toate categoriile de militari ai sistemului de apărare, dar şi altor pacienţi civili.

Acest lucru l-am avut în vedere atunci când am dorit să dezvoltăm infrastructura spitalului”, a subliniat col. dr. Keresztes.

Program de achiziţii, tot pe PNRR

Noua clădire de politraumă, care are finanţarea aprobată prin PNRR, cu o valoare de 135 milioane de lei, ar urma să aducă la acelaşi loc compartimentul de urgenţă, laboratorul, farmacia, ATI-ul şi toate specialităţile chirurgicale, în prezent repartizate în două pavilioane, pentru a se putea avea „un concept de uniformitate şi un mod de reacţie extrem de rapidă pentru pacienţii critici”.

„În paralel, avem în derulare o investiţie în Pavilionul B – lucrări care se vor întinde pe 12 luni – unde, la final, ne dorim să avem saloane cu două-trei paturi, grup sanitar propriu şi toate facilităţile necesare vremurilor pe care le trăim.

Totodată, avem un program de achiziţii, tot pe PNRR, pentru aparatura necesară combaterii infecţiilor nosocomiale, de 5,3 milioane de lei şi aşteptăm (să fie aprobat – n.r.) un al treilea proiect, de digitalizare, de aproximativ un milion de euro”, a menţionat col. dr. Alexandru Keresztes. Agerpres

sursa foto: Facebook / Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov, arhivă foto

În cursul nopții de luni spre marți, o puternică incendiu a izbucnit într-o hală de depozitare a materialelor plastice, amplasată pe DN 73A, la ieșirea din Predeal spre Pârâul Rece. Pompierii militari au fost angrenați în lupta cu flăcările timp de peste 7 ore.

Aceştia au reuşit să localizeze incendiul în cursul dimineţii zilei de marţi şi intervin pentru stingerea ultimelor focare şi pentru înlăturarea efectelor negative produse în urma incendiului, a transmis ISU Braşov.

„În această noapte, în jurul orei 02:30, am fost solicitaţi să intervenim la un incendiu izbucnit pe DN 73A, la ieşire din Predeal spre Pârâul Rece.

La locul solicitării au fost direcţionate 3 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o autoscară, o autocisternă, o autospecială pentru transport roboţi şi un echipaj SMURD.

La sosirea echipajelor operative, incendiul se manifesta violent, cu degajare mare de fum, pe o suprafaţă de aproximativ 600 de mp”, a precizat ISU Braşov.

Din fericire, în urma incendiului nu s-au înregistrat victime.

Cauza izbucnirii acestuia este în curs de stabilire, a menţionat sursa citată. Agerpres

Primăria Brașov a anunțat luni dimineață că au început lucrările la cea mai modernă și verde grădiniță construită de municipalitate, în cartierul Noua.

Primarul Allen Coliban a verificat șantierul pentru construirea primei grădinițe ,,verzi” din Brașov, în cartierul Noua, pe str. Nucului.

Această unitate de învățământ va oferi cele mai moderne condiții copiilor din cartier, inclusiv – în premieră pentru o grădiniță publică din Brașov – o sală de salinoterapie.

Clădirea cu trei niveluri va putea primi 200 de copii, în regim de grădiniță cu program prelungit.

Unul dintre atuurile viitoarei unități de învățământ îl reprezintă folosirea soluțiilor ecologice prin care grădinița își va produce singură energia termică, apa caldă și energia electrică, noua clădire fiind prevăzută din construcție cu pompe de căldură, panouri fotovoltaice și solare și recuperatoare de căldură.

,,Brașovul are cel mai ambițios program de dezvoltare a infrastructurii educaționale preșcolare.

Avem, în acest moment, șase grădinițe și patru creșe în stadii avansate ale proiectelor.

În cazul de față, suntem la noua grădiniță din cartierul Noua.

200 de locuri, o grădiniță verde, o grădiniță cu sisteme de recuperare de căldură, cu panouri fotovoltaice, cu pompe de căldură.

O grădiniță la standarde moderne, care va dispune de zece săli de clasă pe trei niveluri.

Este o investiție importantă pentru dezvoltarea cartierului și pentru infrastructura educațională din Brașov și provoc orice primar din România în această competiție legată de capacitatea de a dezvolta proiecte pentru infrastructura educațională.

Cum spuneam, Brașovul este în topul orașelor care se dezvoltă și care își dezvoltă infrastructura educațională potrivit noilor nevoi”, a precizat primarul Allen Coliban.

Investiția constă în construirea unui corp de clădire cu regim de înălțime demisol, parter  și un etaj, care va fi împărțit în spații destinate copiilor, inclusiv loc de joacă exterior și zone administrative și tehnice.

În urma realizării construcției nou propuse vor rezulta spații pentru 10 săli de grupă, atât la parter cât și la etaj, dispuse cu câte un grup sanitar la fiecare grupă.

La demisol vor fi salina artificială și spații tehnice pentru spălătorie/uscătorie/călcătorie.

La parter sunt propuse 4 săli de clasă cu grupuri sanitare, sală multifuncțională, cabinet medical și încăperi administrative.

La etaj sunt propuse 6 săli de clasă cu grupuri sanitare, cabinet consiliere și logopedie, birou director, holuri, terasă exterioară.

Mai multe detalii AICI.

sursa foto: Facebook / Primăria Municipiului Braşov