Florin Cîțu, premierul desemnat, a depus miercuri la Parlament Programul de guvernare noului  guvern la care a fost desemnat premier de coaliția PNL USR-PLUS și UDMR

Documentul conține 18 capitole, câte unul pentru fiecare minister în parte.

VEZI AICI PROGRAMUL DE GUVENARE 2020-2024 GUVERN PNL USR-PLUS UDMR

TRANSPORTURI: Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează:

• accelerarea investițiilor publice,
• asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții,
• asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită,
• prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.

Totodată, va fi operaționalizată Compania Națională de Investiții Rutiere

JUSTIȚIE:  Programul de guvernare al Guvernului Cîțu conține la capitolul justiție, un domeniu care va fi condus de deputatul USR Plus Stelian Ion, o serie de priorități printre care se numără revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019; anularea modificărilor nocive aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției în perioada Dragnea;

desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și înființarea unei structuri de parchet care să investigheze exclusiv infracțiunile contra mediului, precum tăierile ilegale de păduri

FINANȚE: Capitolul Fiscalitate din programul de guvernare al guvernului Cîțu aduce extrem de puține noutăți față de situația actuală. Nu e prevăzută nici o mare modificare a politicii fiscale, iar ca principal obiectiv de mandat al acestui gvern este menționată operationalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, o nouă bancă ce va avea capital de stat, a treia după CEC și EximBank

SĂNATATE: Potrivit programului de guvernare depus la Parlament, cabinetul Cîțu vrea să adopte o nouă lege a sănătății, să crească finanțarea sectorului până la 6% din PIB, să construiască 10 spitale, inclusiv maternități, să reabiliteze 135 de spitale și să realizeze 1450 de centre medicale în mediul rural. Viitorul guvern își propune să asigure, doar din fonduri europene, investiții de 4,6 miliarde euro în domeniul sănătății.

EDUCAȚIE: Educaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor, iar fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea, afirmă reprezentanţii coaliţiei în programul de guvernare pentru care vor cere miercuri votul de încredere al Parlamentului.

„România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind
inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlament”, se arată în documentul citat.

La capitolul Educaţie, Programul de guvernare îşi propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în cadrul Programului Naţional „România Educată” propus de preşedintele Klaus Iohannis.

Pentru operaţionalizarea acestei viziuni, Guvernul îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.

Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:

* revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cât şi
debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare;

*reforma carierei didactice; regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare;

* regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;

* crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de
bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;

* digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;

* programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;

* crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a
candidaţilor;

* profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;

* regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare; introducerea considerentelor legate de
sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;

* promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional; realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi respectiv din sistemul de învăţământ superior – Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/ actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor.

( în actualizare)

surse: pnl, g4media, agerpres

sursa: Alba24