Actualitate
DOCUMENTAR: Anul Nou chinezesc – Anul bivolului alb de metal începe din 12 februarie
Anul Nou chinezesc începe pe 12 februarie 2021 şi se va încheia pe 30 ianuarie 2022. Acesta este al 4718-lea an chinezesc. Este Anul bivolului alb de metal, potrivit astrologiei chineze.
Pentru anul 2021 autorităţile de la Beijing au anulat sărbătorile de Anul Nou chinezesc, în mai multe provincii, în urma detectării unor focare restrânse de COVID-19 în unele dintre ele şi pentru a evita posibile contagieri.
Locuitorii au fost îndemnaţi să petreacă sărbătorile, fără să se deplaseze din locul de rezidenţă, cu scopul de a minimiza riscurile de contagiere în această perioadă de migraţie umană, când milioane de chinezi călătoresc spre locul de unde provin pentru a sărbători alături de familie.
Nou An chinezesc sau Festivalul de primăvară, are o vechime de 4000 de ani, este cea mai lungă sărbătoare a anului şi o sărbătoare naţională. Sărbătorile pot dura până la 16 zile, dar numai primele şapte zile sunt considerate sărbători legale (11-17 februarie 2021).
Citește și Horoscopul chinezesc 2021 – Anul Bivolului de Metal: Oamenii vor fi mai agresivi și impulsivi și vor avea loc multe schimbări
Festivalul de primăvară începe oficial pe 12 februarie (11 februarie este Revelion) şi se încheie cu Festivalul Lampioanelor pe 26 februarie. Această perioadă este marcată de numeroase activităţi şi tradiţii specifice pentru fiecare zi, potrivit chinesenewyear.net.
China fiind un stat multinaţional, fiecare naţionalitate are tradiţii diferite în legătură cu Anul Nou. Cu toate acestea, pentru toate naţionalităţile, masa din seara de Revelion, numită „Masa Reîntregiri”‘, reprezintă un moment important pentru fiecare familie.
Indiferent unde se află, toţi membrii familiei încearcă să se întoarcă la casa părintească pentru a servi împreună ultima masă a anului. Există consemnări istorice potrivit cărora chiar şi cei pedepsiţi cu închisoare erau eliberaţi pentru noaptea de Revelion, pentru a fi alături de familie.
În sudul Chinei, această masă este foarte bogată, cuprinzând de obicei peste 10 feluri de mâncare, fiecare reprezentând diferite dorinţe.
Cel mai important fel de mâncare este colţunaşul, care are în interior o monedă iar pentru cel care o găseşte este semn de noroc în anul ce vine.
Brânza de soia şi peştele sunt simboluri ale bogăţiei, crevetele roz – simbol al fericirii şi însufleţirii, stridiile uscate – simboluri ale bunăstării, salata de peşte crud (yu sheng) – simboluri ale norocului şi prosperităţii, părul de înger (Fai-hai – preparată din alge de mare cu aspect de păr, comestibil însă) – al prosperităţii, iar găluştele fierte în apă (Jiaozi) – simboluri ale bunăstării în viaţa familială.
Miezul nopţii este marcat de sute de focuri de artificii (în marile oraşe sunt interzise), despre care se crede că alungă spiritele rele.
În prima zi a Noului An, oamenii se îmbracă cu haine noi, fac vizite rudelor şi prietenilor sau primesc invitaţi. Ei îşi adresează reciproc „Xin Nian Hao” („La Mulţi Ani!”). După aceea, oaspeţii sunt invitaţi să servească bomboane, fructe şi ceai.
Calendarul chinezesc este un calendar anual, al cărui început se bazează pe ciclurile Lunii.
Prin urmare, începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie.
Potrivit calendarului chinezesc, Anul Nou vine în prima zi cu Lună Plină, după intrarea Soarelui în constelaţia Vărsătorului.
Fiecare an oriental este sub semnul unuia dintre cele 12 animale ale horoscopului chinez: şobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, şarpele, calul, capra, maimuţa, cocoşul, câinele şi porcul.
Fiecărui semn i se asociază, pe rând, şi unul dintre cele cinci elemente fundamentale ale universului: lemnul, focul, pământul, metalul, apa, iar acestea sunt conectate la cinci culori – alb, negru, verde, roşu şi maro. Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani.
Astrologia chinezească este o teorie a lui Yin şi Yang. Yin este Pământul şi Yang este Soarele. Prin urmare, astrologia chineză foloseşte atât calendarul lunar chinezesc cât şi calendarul solar.
Prima zi a anului astrologic 2021 a început pe 3 februarie – Anul bivolului alb de metal. Acesta este momentul începutului de primăvară în calendarul astrologic chinezesc.
Ultima zi a anului 2021 este pe 3 februarie 2022 în astrologia chineză, potrivit www.chinesefortunecalendar.com.
Al doilea animal al zodiacului chinez, boul, denotă munca grea, pozitivitatea şi onestitatea care se vor manifesta la noi toţi în următoarele 12 luni, potrivit astrologilor.
Atributele bune ale boului nu se găsesc doar în zodiacul chinezesc. Animalul a fost reprezentat în religie, artă, literatură şi cultură populară în toată Asia de Est, de secole.
O mare parte din respectul pe care îl deţine se datorează importanţei sale în agricultură.
În China, este considerat un animal de forţă care este asociat cu recolte şi fertilitate. Se credea, de asemenea, că plasarea unei statui metalice a unui bou pe fundul unui râu ar putea preveni inundaţiile.
Vechea artă chineză a feng shui-ului, care armonizează oamenii cu mediul lor folosind forţe energetice, consideră, de asemenea, animalul ca fiind de bun augur.
Întrucât familiile ţărăneşti din vremurile străvechi îşi vindeau de multe ori boul pentru a plăti educaţia fiului lor, boul este prezentat şi ca un obiect de mare valoare, potrivit www.japantimes.co.jp.
Chinezii cred că animalul care guvernează anul de naştere are o puternică influenţă asupra persoanei respective. Culoarea metalului din horoscopul chinezesc este legată de alb sau auriu.
Asociat cu metalul conferă putere, prosperitate şi noroc pentru aproape toate zodiile chinezeşti. Este un an favorabil pentru a începe un proiect dar şi pentru evoluţie, potrivit www.thechinesezodiac.org.
Ani zodiacali ai semnului de bou sunt: 1925, 1937, 1949, 1961, 1973, 1985, 1997, 2009, 2021, 2033, potrivit www.chinahighlights.com.
Printre nativii celebri ai anului bivolului se află personalităţi precum: Margaret Thatcher, Charlie Chaplin, Wayne Rooney, Barack Obama, Bill Cosby, David Blaine, George Clooney, Walt Disney, Bruce Springsteen, Anthony Hopkins, Ricky Gervais, Lionel Richie, Vincent Van Gogh, Meryl Streep, Keira Knightley, Michael J. Fox.
sursa: AGERPRES
ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online
Actualitate
Recorduri de temperatură fără precedent, înregistrate în 2024 în apa Lacului Sfânta Ana din Harghita
Recorduri de temperatură fără precedent s-au înregistrat, în 2024, în apa Lacului Sfânta Ana din Harghita. La mijlocul lunii iulie, la o adâncime de jumătate de metru, apa Lacului Sfânta Ana a avut aproape 31 de grade, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în acest loc.
Potrivit datelor furnizate de Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, în anul 2024 s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în apa Lacului Sfânta Ana. De asemenea, tot un record a fost faptul că s-a înregistrat cea , la începutul anului, pentru o perioadă scurtă de timp, lacul a fost îngheţat.
„Pe 15 iulie 2024, la începutul după-amiezii, temperatura apei Lacului Sfânta Ana, la o adâncime de jumătate de metru, a atins 30,9 grade Celsius, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimele decenii şi, probabil, chiar pentru ultimele secole.
În acelaşi timp, s-a înregistrat şi o altă premieră: diferenţa de temperatură între suprafaţa lacului şi apa de la adâncimea de 6,5 metri, în apropierea fundului lacului, a ajuns la 22 de grade Celsius (…).
De asemenea, este fără precedent faptul că durata perioadei de îngheţ a fost excepţional de scurtă: la începutul lunii ianuarie 2024 suprafaţa lacului a îngheţat, iar până pe 10 martie gheaţa s-a topit complet”, se arată în comunicatul semnat de conf. univ. dr. István Máthé de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Socio-umane şi Inginereşti a Universităţii Sapientia din Miercurea-Ciuc – Departamentul de Bioinginerie.
„Similar altor lacuri vara, în Lacul Sfânta Ana apare o stratificare termică directă, adică apa de la suprafaţă este cea mai caldă, iar temperatura scade odată cu adâncimea, fiind cea mai rece aproape de fundul lacului. Algele din apa lacului împiedică pătrunderea razelor solare în straturile mai adânci, ceea ce face ca acestea să se încălzească mai puţin”, a explicat cercetătorul din Miercurea-Ciuc.
Începând cu anul 2012, sub conducerea conf. univ. dr. István Máthé de la Universitatea Sapientia şi a profesorului dr. Lajos Voros de la Institutul de Cercetări Limnologice HUN-REN Balaton, se monitorizează calitatea apei Lacului Sfânta Ana cu sprijinul Composesoratului Lăzăreşti şi al Asociaţiei Pro Szent Anna.
Vara anului 2024, una dintre cele mai calde perioade, la nivel global, înregistrate vreodată
Potrivit sursei citate, temperatura record de 30,9 grade Celsius se datorează faptului că vara anului 2024 „a fost una dintre cele mai calde perioade la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice regulate, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.
În comunicat se menţionează că, în perioada 1-16 iulie 2024, la mai multe staţii meteorologice din România s-au înregistrat noi maxime ale temperaturii aerului.
„De exemplu, la Odorheiu Secuiesc, pe 12 iulie 2024 s-au înregistrat 34,3 grade Celsius, depăşind recordul zilei de temperatură a aerului din 1951 (33,5 °C). La Miercurea Ciuc, pe 13 iulie 2024 termometrele au arătat un maxim de 33,8 °C, depăşind recordul zilei anterior din 1951 de 32,7 °C”, se arată în comunicatul citat.
sursa: Agerpres
sursa foto: Facebook
Actualitate
”Junii Sibiului… o poveste fără de sfârșit”. 80 de ani de poveste, istorisiți prin dans și filme-document
Sărbătorirea a opt decenii de activitate a celei mai vechi formații de dansuri populare din România este marcată de CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu prin proiectul „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții”, care cercetează fapte de patrimoniu imaterial din repertoriul ansamblului și le promovează prin evenimente interactive și filme cu caracter documentar, ce pot fi vizionate online și pe ecrane outdoor din municipiul Sibiu.
Un veritabil ambasador al culturii tradiţionale româneşti a devenit Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” de-a lungul a opt decenii de activitate neîntreruptă din 1944 și până în prezent. Iar statutul a fost dobândit grație zecilor de mii de spectacole susținute în lumea întreagă și repertoriului amplu, ce pune în valoare dansuri și cântece populare, obiceiuri și costume populare din toate zonele etnografice ale României.
În acest context, proiectul cultural „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții” este axat pe reliefarea aportului ansamblului la promovarea folclorului, fiind derulat pe componentele: cercetare în arhive scrise, audio, foto și video; filme documentare de scurt și lungmetraj și evenimentele „Cu Junii prin Mărginime” și „Balul Junilor”.
Cercetarea de specialitate stă la baza filmelor cu caracter documentar, care aduc în prim-plan imagini de arhivă cu Junii Sibiului, unele difuzate în premieră, alături de imagini special filmate pentru proiect și interviuri cu dr. Elise Stan, etnomuzicolog, Iuliana Tudor, realizator de emisiuni folclorice la TVR, dr. Silvia Macrea, coregraf și manager al Centrului.
Producția de scurt metraj „Junii Sibiului… o poveste fără de sfârșit” poate fi vizionată în mediul online, fiind disponibilă pe Facebook și YouTube.
În semn de mulțumire pentru comunitatea sibiană în mijlocul căreia ansamblul a fost înființat și a evoluat, povestea Junilor se va spune și în inima Sibiului, căci selecțiuni din acest film vor fi proiectate pe ecranele de la Primăria Municipiului Sibiu și de la Sala Transilvania.
Evenimentele aniversare Junii Sibiului – 80 de ani sunt organizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Activitatea instituției este posibilă cu finanțarea acordată de Consiliul Județean Sibiu.
Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, acțiunea fiind cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu.
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
Actualitate
Vremea în octombrie 2024: un Brumărel cald și cu foarte multe ploi. Prognoza meteo până la sfârșitul lunii
Prognoza meteo pentru luna octombrie 2024: O lună octombrie care va continua tiparul de vreme caldă, chiar dacă vor exista și scurte episoade de răciri.
Însă, din punctul de vedere al precipitațiilor, am putea avea parte de o lună octombrie care să intre lejer în topul celor mai ploioase luni octombrie din ultimii 24 de ani, potrivit prognozemeteo.ro
Vremea în luna octombrie – Context sinoptic
Din punct de vedere sinoptic, luna octombrie vine, cel puțin din punct de vedere climatologic, cu o persistență a unui regim anticiclonic (presiune ridicată) asociat Anticiclonului Est-European, cel care începe să preia controlul regiunii, odată cu retragerea mult spre vest a dorsalei Anticiclonului Azoric. Acest tipar aduce, de cele mai multe ori, o vreme plăcută, însorită, deși, conform datelor din arhiva ANM, temperaturile medii lunare scad cu 5 – 7 grade față de septembrie. Iar nopțile devin din ce în ce mai reci.
Iar octombrie 2024 va păstra acest tipar de persistență a unui regim anticiclonic, în ciuda unui debut de lună destul de instabil, pe fondul prezenței unor puternice nuclee depresionare prin bună parte din Europa.
Din punct de vedere al circulației maselor de aer, statistic, octombrie este o lună a alternanțelor, advecțiile tropicale, care pot duce temperaturile maxime și la valori de 35 – 37 de grade, dar acestea pot fi la fel de ușor urmate de advecții de aer polar sau arctic, care să aducă valori și cu mult sub 0 grade, chiar și ninsori (să nu uităm de cel mai timpuriu viscol din sudul țării, din octombrie 2014).
Cam acesta va fi și scenariul pe care ni-l propune acest octombrie. Cu advecții constante de aer cald, chiar foarte cald, care poate duce abaterile termice pozitive și la valori cu 8 – 10, 12 grade peste normalul perioadei, urmate de reveniri la normal sau chiar răciri, care să ne scadă temperaturi la valori și cu 2 – 4 grade sub normalul perioadei.
Vremea în luna octombrie – Temperaturi:
– Din punct de vedere al regimului termic, nu cred că ai este o surpriză pentru nimeni, octombrie va fi din nou o lună caldă, chiar foarte caldă, în ciuda posibilelor pusee reci care ar putea să ne tranziteze.
Abaterile termice estimate de ECMWF pleacă de +1.5 grade prin Banat și Crișana, 1.5 spre 2 grade în restul țării, cu un vârf spre 2 – 3 grade posibil prin NE extrem al Dobrogei și zona montană a județelor Harghita, Covasna, Brașov, Vrancea, Bacău, Neamț.
Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână mai temperată, perioada 07 – 13 octombrie se anunță foarte caldă (abateri termice spre +3, +4 grade), la fel și săptămânile 14 – 20 octombrie și 21 – 27 octombrie, cu abateri de +1, +3 grade față de mediile multianuale. Abia ultimele zile din octombrie și primele din noiembrie vin cu un regim termic normal.
Vremea în luna octombrie – Precipitații:
– Din punct de vedere al precipitațiilor, în intervalul 2000 – 2024, media de precipitații pentru luna octombrie se situează undeva la 40.8 l/mp. Cu toate acestea, în topul celor mai secetoase luni octombrie de când se fac măsurători meteo la noi, regăsim doar doi ani din intervalul 2000 – 2024: 2000 și 2022.
Estimările Centrului European de Prognoză vorbesc de o lună Brumărel care se poate dovedi în top 3 sau 5 cele mai ploioase din octombrie, cu un excedent la nivelul întregii țări cuprins între 20 și 40 de mm peste ceea ce ar fi normalul climatologic al fiecărei regiuni.
Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână extrem de bogată în ploi la nivelul întregii țări, cea de a doua săptămână din octombrie vine cu un regim ușor deficitar, pentru ca intervalul 14 – 31 octombrie să se anunțe normal din punct de vedere al precipitațiilor.
Actualitate
SIBIU: Evenimente cultural-academice în weekendul 20-22 septembrie. ”Conferinţele deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact”
Marea Lojă Naţională din România şi Muzeul Naţional Brukenthal organizează în perioada 20-22 septembrie 2024 o serie de evenimente cultural-academice „Conferinţele deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact”.
Evenimentele se vor desfăşura la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare din Sibiu iar intrarea este gratuită.
„Cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Sibiul va găzdui în perioada 20-22 septembrie o serie de evenimente culturale şi academice la care vor lua parte mai multe personalităţi din ţară şi străinătate.
Evenimentele se vor desfăşura în Palatul Brukenthal, templu dedicat ştiinţei şi artei, construit de baronul Samuel von Brukenthal, unul dintre cei mai importanţi masoni. În Saloanele Palatului va fi amenajată o expoziţie temporară în care vor fi expuse mai multe piese din colecţia Marii Loji Naţionale din România, a Muzeului Marii Loji a masonilor antici liberi şi acceptaţi ai Republicii Peru şi din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. În cadrul expoziţiei va fi expusă şi medalia de argint – Samuel von Brukenthal – maestru de scaun, realizată la Halle în 24 iunie 1744.
În zilele de 21 şi 22 septembrie 2024, cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Palatul Brukenthal va fi deschis gratuit publicului spre vizitare cu prilejul Conferinţei şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă, manager al Muzeului Naţional Brukenthal.
Program:
Vineri, 20 septembrie 2024, ora 17:30
Deschiderea Oficială:
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bichicean – Mare Purtător de Cuvânt al MLNR
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România
Sâmbătă, 21 septembrie 2024, ora 12:00
Conferinţele MLNR – „Valori şi Principii Masonice. Relevanţă şi Impact”:
-Prof. Univ. Dr. Daniel David – Rector Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România.
Expoziţia „Francmasoneria, şcoala înţelepciunii şi a virtuţii. Piese din Peru şi România, curatori: dr. Raluca Frâncu, dr. Alexandru Constantin Chituţă.
Saloanele Palatului Brukenthal, 20-22 septembrie 2024.
Vizită gratuită la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare oferită de Marea Lojă Naţională din România cu prilejul „Conferinţelor deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact” şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului.