Prognoza meteo pentru luna octombrie 2024: O lună octombrie care va continua tiparul de vreme caldă, chiar dacă vor exista și scurte episoade de răciri.

Însă, din punctul de vedere al precipitațiilor, am putea avea parte de o lună octombrie care să intre lejer în topul celor mai ploioase luni octombrie din ultimii 24 de ani, potrivit prognozemeteo.ro

Vremea în luna octombrie – Context sinoptic

Din punct de vedere sinoptic, luna octombrie vine, cel puțin din punct de vedere climatologic, cu o persistență a unui regim anticiclonic (presiune ridicată) asociat Anticiclonului Est-European, cel care începe să preia controlul regiunii, odată cu retragerea mult spre vest a dorsalei Anticiclonului Azoric. Acest tipar aduce, de cele mai multe ori, o vreme plăcută, însorită, deși, conform datelor din arhiva ANM, temperaturile medii lunare scad cu 5 – 7 grade față de septembrie. Iar nopțile devin din ce în ce mai reci.

Iar octombrie 2024 va păstra acest tipar de persistență a unui regim anticiclonic, în ciuda unui debut de lună destul de instabil, pe fondul prezenței unor puternice nuclee depresionare prin bună parte din Europa.

Din punct de vedere al circulației maselor de aer, statistic, octombrie este o lună a alternanțelor, advecțiile tropicale, care pot duce temperaturile maxime și la valori de 35 – 37 de grade, dar acestea pot fi la fel de ușor urmate de advecții de aer polar sau arctic, care să aducă valori și cu mult sub 0 grade, chiar și ninsori (să nu uităm de cel mai timpuriu viscol din sudul țării, din octombrie 2014).

Cam acesta va fi și scenariul pe care ni-l propune acest octombrie. Cu advecții constante de aer cald, chiar foarte cald, care poate duce abaterile termice pozitive și la valori cu 8 – 10, 12 grade peste normalul perioadei, urmate de reveniri la normal sau chiar răciri, care să ne scadă temperaturi la valori și cu 2 – 4 grade sub normalul perioadei.

Vremea în luna octombrie – Temperaturi:

– Din punct de vedere al regimului termic, nu cred că ai este o surpriză pentru nimeni, octombrie va fi din nou o lună caldă, chiar foarte caldă, în ciuda posibilelor pusee reci care ar putea să ne tranziteze.

Abaterile termice estimate de ECMWF pleacă de +1.5 grade prin Banat și Crișana, 1.5 spre 2 grade în restul țării, cu un vârf spre 2 – 3 grade posibil prin NE extrem al Dobrogei și zona montană a județelor Harghita, Covasna, Brașov, Vrancea, Bacău, Neamț.

Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână mai temperată, perioada 07 – 13 octombrie se anunță foarte caldă (abateri termice spre +3, +4 grade), la fel și săptămânile 14 – 20 octombrie și 21 – 27 octombrie, cu abateri de +1, +3 grade față de mediile multianuale. Abia ultimele zile din octombrie și primele din noiembrie vin cu un regim termic normal.

Vremea în luna octombrie – Precipitații:

– Din punct de vedere al precipitațiilor, în intervalul 2000 – 2024, media de precipitații pentru luna octombrie se situează undeva la 40.8 l/mp. Cu toate acestea, în topul celor mai secetoase luni octombrie de când se fac măsurători meteo la noi, regăsim doar doi ani din intervalul 2000 – 2024: 2000 și 2022.

Estimările Centrului European de Prognoză vorbesc de o lună Brumărel care se poate dovedi în top 3 sau 5 cele mai ploioase din octombrie, cu un excedent la nivelul întregii țări cuprins între 20 și 40 de mm peste ceea ce ar fi normalul climatologic al fiecărei regiuni.

Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână extrem de bogată în ploi la nivelul întregii țări, cea de a doua săptămână din octombrie vine cu un regim ușor deficitar, pentru ca intervalul 14 – 31 octombrie să se anunțe normal din punct de vedere al precipitațiilor.

Marea Lojă Naţională din România şi Muzeul Naţional Brukenthal organizează în perioada 20-22 septembrie 2024 o serie de evenimente cultural-academice „Conferinţele deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact”.

Evenimentele se vor desfăşura la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare din Sibiu iar intrarea este gratuită.

„Cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Sibiul va găzdui în perioada 20-22 septembrie o serie de evenimente culturale şi academice la care vor lua parte mai multe personalităţi din ţară şi străinătate.

Evenimentele se vor desfăşura în Palatul Brukenthal, templu dedicat ştiinţei şi artei, construit de baronul Samuel von Brukenthal, unul dintre cei mai importanţi masoni. În Saloanele Palatului va fi amenajată o expoziţie temporară în care vor fi expuse mai multe piese din colecţia Marii Loji Naţionale din România, a Muzeului Marii Loji a masonilor antici liberi şi acceptaţi ai Republicii Peru şi din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. În cadrul expoziţiei va fi expusă şi medalia de argint – Samuel von Brukenthal – maestru de scaun, realizată la Halle în 24 iunie 1744.

În zilele de 21 şi 22 septembrie 2024, cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Palatul Brukenthal va fi deschis gratuit publicului spre vizitare cu prilejul Conferinţei şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă, manager al Muzeului Naţional Brukenthal.

Program:

Vineri, 20 septembrie 2024, ora 17:30

Deschiderea Oficială:
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bichicean – Mare Purtător de Cuvânt al MLNR
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România

Sâmbătă, 21 septembrie 2024, ora 12:00

Conferinţele MLNR – „Valori şi Principii Masonice. Relevanţă şi Impact”:
-Prof. Univ. Dr. Daniel David – Rector Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România.

Expoziţia „Francmasoneria, şcoala înţelepciunii şi a virtuţii. Piese din Peru şi România, curatori: dr. Raluca Frâncu, dr. Alexandru Constantin Chituţă.

Saloanele Palatului Brukenthal, 20-22 septembrie 2024.

Vizită gratuită la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare oferită de Marea Lojă Naţională din România cu prilejul „Conferinţelor deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact” şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Pompierii bistriţeni au intervenit, de la începutul anului, pentru stingerea a peste 80 de incendii de vegetaţie, care au afectat în total mai bine de 400 de hectare de teren, potrivit datelor prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, de şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bistriţa-Năsăud, Cristian Bucur.

Cele mai extinse incendii s-au produs în luna septembrie, alimentate de secetă şi de vânt, fiind vorba de peste 300 de hectare de teren agricol şi fond forestier afectate.

„Pompierii au acţionat (în primele opt luni – n.r.) pentru stingerea celor 222 de incendii izbucnite pe întreg teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, 64 dintre acestea fiind înregistrate la vegetaţie uscată, lăstăriş şi fond forestier, pe o suprafaţă totală de peste 100 de hectare. În completare, în luna septembrie, avem intervenţia la 17 incendii de vegetaţie, cu peste 300 de hectare afectate”, a spus Bucur.

În cazul a trei incendii de vegetaţie din această lună, s-a reuşit identificarea autorilor şi, astfel, pompierii au amendat cu câte 2.500 de lei doi proprietari de teren, la care se adaugă o amendă de 1.000 de lei aplicată unei alte persoane de Poliţia Locală Bistriţa.

În ceea ce priveşte restul incendiilor, aproape două treimi dintre acestea au izbucnit la proprietăţi individuale, respectiv locuinţe, anexe sau mijloace de transport.

Statistica ISU Bistriţa-Năsăud indică faptul că, în acest an, aproape 80% dintre incendii s-au produs în mediul rural.

Agerpres

Top țări din UE cu cei mai mulți şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE care erau angajaţi a ajuns în anul 2023 la 83,5%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu 82,4% în 2022. România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Proaspeţii absolvenţi sunt persoane cu vârsta între 20 şi 34 de ani, care şi-au finalizat studiile secundare sau terţiare în ultimii trei ani.

Potrivit sursei citate, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare de 80% în 22 de ţări membre UE. Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi în 2023, urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%).

La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrau în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) şi România (74,8%).

Rata de ocupare este mai mare în rândul absolvenţilor de facultate decât în cazul celor care au terminat liceul.

În anul 2023, rata de ocupare a proaspeţilor absolvenţi de facultate era mai mare de 90% în Irlanda, Austria, Belgia, Suedia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Ţările de Jos, Malta şi Estonia. În doar două ţări membre UE acest indicator era mai mic de 80%: Grecia şi Italia.

Pe sexe, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE este mai mare în rândul bărbaţilor (85%) decât în rândul femeilor (82%).

Această situaţie se regăseşte în 18 state membre, inclusiv în România. Cu toate acestea, cea mai mare diferenţă este în Cehia, unde rata de ocupare a bărbaţilor care au absolvit recent liceul sau facultatea este cu 19,4 puncte procentuale mai mare decât în rândul femeilor.

În sens invers, în nouă state membre, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare în rândul femeilor decât în cazul bărbaţilor. Cea mai mare diferenţă este în Bulgaria, unde rata de ocupare a femeilor care au absolvit recent liceul sau facultate este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în rândul bărbaţilor.

La nivelul UE, în ultimii zece ani s-a înregistrat o creştere a ratei de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi. În 2013, această rată se situa la 74,3% şi între timp a crescut constant. Excepţia a fost în anul 2020, afectat de pandemie, când ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE a scăzut cu 2,3 puncte procentuale, comparativ cu 2019, până la 78,7%.

Agerpres