Federaţia Română de Rugby a acuzat, joi, Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă postat pe site-ul său oficial, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

Comunicatul a fost publicat în ziua în care MTS dorea să organizeze un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii. Evenimentul a fost anulat, miercuri, de MTS.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru”, se arată în comunicatul FRR.

„Pe scurt, Federaţia Română de Rugby a oferit terenul pe care se joacă rugby din 1913, şi-a demolat singură vechiul Stadion Naţional de Rugby Arcul de Triumf, a semnat un protocol cu MTS prin care stadionul revine Federaţiei Române de Rugby la finalul lucrărilor şi a fost asigurată ca va primi stadionul înapoi. Acum cineva, care nu a avut vreo implicare în acest proiect, vine, la final, şi doreşte să schimbe tot”, se adaugă în comunicat.

FRR speră ca noul ministrul Eduard Novak îi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani. „Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR.

În final, conducerea federaţiei precizează că lupta inclusiv în instanţă pentru stadionul său.

„Probabil vom ajunge în instanţă sau vom merge până acolo încât vom face antrenamentele în faţa Guvernului şi a MTS. Altfel, ne pregătim pentru meciurile de calificare la Cupa Mondială. Pe unde apucăm. Trei terenuri de rugby, casa acestui sport stau goale şi aşteaptă finalizarea documentelor. Iar prioritatea MTS este să lanseze o dezbatere publică despre cum doreşte să ia ceva ce nu este al său?! Evident, pentru că ne exercităm dreptul la opinie şi nu acceptăm să ne fie încălcată istoria şi documentele noastre, ne aşteptăm sa fim sancţionaţi”, afirmă oficialii FRR.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Agerpres