Corpul de control al prim-ministrului a identificat mai mulţi factori favorizanţi ai producerii şi propagării incendiului care s-a produs pe 29 ianuarie la Spitalul „Matei Balş”, printre aceştia fiind infrastructura veche, instalaţia electrică subdimensionată, „supravegherea deficitară a bolnavilor”.

Potrivit unei informări a Guvernului, din verificările preliminare au fost identificaţi mai mulţi factori al căror cumul a favorizat producerea şi propagarea incendiului. Printre aceştia, infrastructura veche „care deşi avea aviz de securitate la incendiu, a funcţionat fără autorizaţie de securitate la incendiu”, instalaţia electrică „proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesităţile actuale ale spitalului”, consumul „foarte mare” de oxigen medical în tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, „care a alimentat producerea incendiului şi exploziei”.

În privinţa infrastructurii vechi a unităţii sanitare – cu referire punctuală la faptul că Pavilionul nr. 5 al institutului a fost construit în anul 1953 – se precizează că „deşi avea aviz de securitate la incendiu nr.16/20/SU-B-IF-A din 27.03.2020, a funcţionat fără autorizaţie de securitate la incendiu”, fiind identificate mai multe neconformităţi:

” – pereţii căilor de evacuare (în fapt, pereţii dintre saloane şi culoarul de acces) nu erau rezistenţi la foc, fiind realizaţi dintr-un parapet de zidărie cu înălţime de 1,2 m şi sticlă. Atât prin raportul de expertiză tehnică, cât şi prin avizul de securitate la incendiu, s-a propus înlocuirea sticlei cu elemente de zidărie. Acest aspect ar fi putut împiedica propagarea rapidă a focului şi fumului din salonul incendiat la saloanele învecinate.

– instalaţia de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu nu era cu acoperire totală, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor şi asistentelor.

– în interior nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice şi/sau acustice.

– lucrările de conformare a construcţiei la cerinţa securitate la incendiu nu au demarat, fapt pentru care, la momentul producerii incendiului, la nivelul pavilionului se regăseau cele două neconformităţi enumerate mai sus, a căror rezolvare ar fi putut reduce semnificativ consecinţele.

– exploatarea necorespunzătoare a clădirii (improvizaţii sau supraîncărcări ale instalaţiei electrice, utilizarea necorespunzătoare a buteliilor cu gaze, mentenanţa necorespunzătoare a instalaţiilor de detectare, semnalizare, alarmare şi stingere a incendiilor, blocarea căilor de evacuare sau reducerea gabaritului acestora, lipsa sau mentenanţa necorespunzătoare a stingătoarelor de incendiu etc.) poate conduce la izbucnirea unor incendii şi la imposibilitatea asigurării unei prime intervenţii optime, aspecte care pot conduce la un număr mare de victime din rândul utilizatorilor”.

Cât priveşte instalaţia electrică proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesităţile actuale ale spitalului, se arată că a existat o ” suprasolicitare a acesteia prin încărcarea cu consumatori de ultimă generaţie (aparatură medicală, paturi electrice etc)”, în condiţiile în care „singurele lucrări de înlocuire a instalaţiilor electrice au fost realizate în anul 2017, când au fost schimbate şapte tablouri electrice la etajul 3 şi mansarda din Pavilionul V”.

Referitor la „consumul foarte mare de oxigen medical” folosit în tratarea infecţiilor cu Sars-CoV2, anchetatorii Corpului de control al premierului au constatat că acest fapt „a alimentat producerea incendiului şi explozie”, în condiţiile în care „majoritatea pacienţilor primeau O2, atât prin narine, cât şi prin mască, conectate la instalaţia de oxigen din perete”.

Faţă de acestea au mai fost găsite o serie de neajunsuri privind utilizarea oxigenului medical.

„Este strict interzisă manipularea/utilizarea acestor dispozitive de către pacienţi, aceasta fiind realizată numai de personalul medical, aspect care ţine cu precădere de ancheta penală. La momentul izbucnirii incendiului, în cadrul Pavilionului nr. V, erau în folosinţă 86 de prize de oxigen suplimentare faţă de reţeaua iniţială de oxigen, la care se adăugau tuburi de oxigen medical destinate strict transportului pacienţilor şi nu utilizării ca sursă suplimentară de oxigen pentru pacienţi, acest aspect fiind de asemenea de resortul anchetei penale”, a rezultat din verificări.

Un alt factor favorizant pentru declanşarea incendiului ţine de „supravegherea deficitară a bolnavilor din partea personalului medical aflat în serviciu, cu precădere în intervalul orar 1,00 – 5,00 dimineaţa”.

Referitor la acest aspect, în nota prezentată premierului se subliniază: „Întrucât, în paralel, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalului Bucureşti este înregistrat un dosar penal având ca obiect uciderea din culpă, ca urmare a incendiului produs din care au rezultat pierderi de vieţi omeneşti, iar din analiza tuturor notelor de relaţii rezultă date şi informaţii ce pot fi utile instrumentării cauzei, precum şi anumite neconcordanţe cu privire la prezenţa asistentelor/infirmierelor în saloanele de la parterul pavilionului nr. 5, raportul de control al CCPM, însoţit de documentele la care face referire, va fi transmis acestei unităţi de parchet pentru a fi valorificat în cadrul dosarului penal”.

Inspectorii Corpului de control au mai identificat ca factori favorizanţi ai incediului „lipsa senzorilor de fum şi detecţie a oxigenului în cadrul saloanelor şi holurilor clădirilor respective”, precum şi „lipsa supravegherii video la nivelul holurilor pavilionului V, aspect ce ar fi favorizat observarea din timp a incendiului, reprezentând totodată un martor obiectiv al desfăşurării întregii activităţi medicale/nemedicale din clădire”.

„Reacţia întârziată şi deficitară din partea pompierului de serviciu din noaptea respectivă” a fost reţinută ca un alt element care a dus la declanşarea şi propagarea incendiului de la „Matei Balş”.

Conform informării, Corpul de control al prim-ministrului a formulat o sesizare penală la Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că serviciile în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă erau prestate de „o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. S-a mai făcut referire la asigurarea unui şef serviciu, compartiment pentru prevenire, la două sau mai multe grupe de intervenţie care încadrează autospecialele de stingere cu apă şi spumă şi, după caz, una sau mai multe echipe specializate, atelier de reparaţii şi dispecerat.

Nu în ultimul rând, din verificările reprezentanţilor Corpului de control al premierului a reieşit, ca neregulă multiplă: „Prezenţa în pavilioanele Institutului (atât pe holuri, birouri, bloc alimentar, saloane) a aparatelor electrice sau surse de aprindere şi care nu intră în categoria aparaturii medicale, respectiv: cuptor cu microunde, lămpi de iluminat, prize electrice, panou electric aferent paturilor, televizor, frigidere, brichete etc”.

Prim-ministrul Florin Cîţu a transmis miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că va exista o sesizare la DNA în baza concluziilor formulate de către Corpul de control în legătură cu incendiul de la Institutul ‘Matei Balş’. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Agerpres