Statistica numără peste 100.000 de români mutaţi din oraşe în zona rurală în ultimul an, dar aceleaşi date arată că topul primelor 50 de comune – cu 30.000 de noi locuitori în total – este format exclusiv din localităţi lipite de marile oraşe sau la o distanţă de 10-15 km de acestea.

Peste 30.000 de persoane şi-au schimbat domiciliul din urban în rural în 2020 şi au ales să locuiască într-o comună lipită de un oraş mare, arată datele solicitate de ZF de la INS.

Statistic, locuitorii din cele mai efervescente 50 de comune din România reprezintă 27% dintre româ­nii care au ales să se mute de la oraş la ţară în 2020, iar toate cele 50 de comune sunt de fapt localităţi lipite de un oraş mare cum sunt Floreşti (Cluj-Napoca) sau Chiajna (Bucureşti).

„Cea mai mare comună din România este Floreşti după numărul de locuitori, dar este un cartier dormitor al Clujului. Mulţi dintre cei care se mută în Floreşti tot la bloc stau. În Floreşti, preţurile sunt cu 30% mai jos decât orice este în Cluj, oamenii nu se duc acolo pentru că sunt mai aproape de natură, ci pentru că este ieftin“, spune Ana Maria Burca, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară SVN Cluj-Napoca. Comunele care au înregistrat în 2020 cele mai mari creşteri ale fluxului migraţiei au fost Floreşti, judeţul Cluj, unde s-au mutat 2.800 de persoane, Chiajna, jud. Ilfov, plus 2.100 de persoane, Miroslava, judeţul Iaşi, plus 1.600 persoane, şi Dumbrăviţa, judeţul Timiş, unde s-au mutat 1.500 de persoane în 2020, arată datele de la INS.

Într-un top 50 al comunelor care au primit cei mai mulţi locuitori în 2020, Bucureştiul are peste 10 „sateliţi“, zone noi, cartiere noi.

Indiferent cum le numim, comunele din jurul marilor oraşe sunt de fapt noile zone urbane alese de tineri şi de familii pentru a păstra legătura cu oraşul.

Maria locuieşte într-o comună lângă Bucureşti, aşa scrie în buletin, dar realitatea din viaţa tinerei zice că stă la o stradă distanţă de Bucureşti şi la 10 minute de metrou, în zona nouă din Popeşti-Leordeni. Maria s-a mutat din Capitală, dar lucrează în zona centrală a oraşului şi nu îi ia mai mult de 40 de minute să ajungă la job cu metroul. ãÎn vara lui 2019 ne-am mutat în comuna Popeşti Leordeni (Ilfov) la doar o stradă distanţă de unde începe Bucureştiul. „Aşa s-a nimerit să găsim un apartament cu un raport calitate/cost ideal profilului nostru. Ne facem cumpărăturile în Bucureşti, ieşim la plimbare în Bucureşti, folosim transportul public al Capitalei, lucrăm în Piaţa Victoriei zi de zi, dar cu toate acestea pe buletin suntem popeşteni. Trăim în ceea ce este doar un alt satelit al unui mare oraş al României“, povesteşte Maria care spune că atunci când a cumpărat apartamentul nu s-a gândit că se mută din oraş la sat.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, 116.000 de persoane s-au mutat în 2020 din zona urbană în cea rurală, în creştere faţă de 2019, când 113.000 au luat această decizie. În ultimii ani, tendinţa din statistică este în favoarea zonelor rurale. Comunele cu cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori arată însă că „exodul“ spre sate se află doar în jurul marilor oraşelor, multe dintre ele fiind chiar o extindere a oraşelor. Dacă iniţial extinderea pe orizontală a zonelor urbane era legată de Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, acum devine vizibil un comportament similar şi pe lângă Sibiu, Braşov, Târgu-Mureş, Oradea sau Constanţa. Mediafax

Știrile Romania24.ro pot fi urmărite și pe Google News

Romania24.ro