Economia României va creşte cu 4%, spun prog­no­zele României şi Comisiei Europene, recon­firmate luni, la Bucureşti, de către comisarul euro­pean Paolo Gentiloni.

Cu rezerve însă, Paolo Gentiloni a admis că războiul din Ucraina va afecta economia europeană, dar a adăugat că dacă statele reacţionează în siner­gie, impactul ar putea fi limitat. În lu­mina ultimelor evenimente, cât de afec­tată va fi însă economia României? Şi, dacă economia înce­ti­neşte, care este impactul în finanţele ţării?, se întreabă Ziarul Financiar.

„Economia europeană îşi revine puternic şi aşteptăm, la nivel european şi în România, o creştere de aproximativ 4%. Războiul va afecta creşterea economică. Am văzut deja un impact pe inflaţie, pe creşterea pre­ţurilor energiei, mărfurilor alimen­tare şi ne putem aştepta ca aceste cifre să crească. De asemenea, scade încrederea în economie în rândul consumatorilor şi inves­tit­o­rilor. Dar, dacă acţionăm îm­preună vom reuşi să limităm impactul acestei crize“, a spus Paolo Gentiloni la Bucureşti, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de finanţe Adrian Câciu.

Prognozele de creştere econo­mică, atât ale Comisiei Europene, cât şi ale guvernului de la Victoria, sunt de peste 4% în 2022. Aşa cum scrie Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), prognoza actuală nu încor­po­rează cele mai recente evenimente, urmând ca acestea să se regăsească în prog­noza de primăvară din 2022. Este complicat, însă. La fel ca la începutul pan­demiei, toate bugetele şi prog­no­zele au fost date peste cap odată ce Rusia a invadat Ucraina. Cum va afecta mediul de business, economia reală a României? Care este impactul pe orizontală şi verticală al ruperii co­merţului României cu Ucraina şi Rusia? Peste aceste întrebări, se adaugă preocupările dinainte de izbuc­nirea conflictului: până unde va merge inflaţia şi câte lacăte se vor pune pe fabrici din cauza preţurilor la energie. La o lună de la începerea războiului, impactul real încă este în analiză.

„Momentul actual este carac­te­rizat, în primul rând, de incer­titudine. După pandemia de COVID-19, cu efec­tele sale econo­mice mult discutate, într-un context infla­ţionist, cu simp­tome de criză energetică, agresiunea rusă în Ucraina (încă în derulare, cu durată şi am­ploare momentan necu­noscute) are fără îndoială un caracter pro-ciclic, spo­rind şansele unor evoluţii econo­mice nefavorabile“, explică, pentru ZF, Liviu Deceanu, profesor de macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Pe inflaţie este cert că guvernul se poate baza pentru a-şi creşte veniturile, pentru că preţurile mai mari înseamnă, în primul rând, venituri mai mari din TVA, a doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat, după asigurările sociale. Pe expansiunea PIB însă, nu este clar cât.

Cert este că un impact va exista, iar finanţele ţării vor fi afectate în egală măsură. Cu toate acestea, spune Claudiu Vuţă, analist financiar, inflaţia este aliata veniturilor la bugetul de stat, şi ce este pierdut prin încetinirea economică ar putea fi câştigat prin inflaţie.

„Văd veniturile în creştere. Cu cheltuieli mai mici, constante, dar veniturile clar mai mari, pe fondul inflaţiei“, este de părere Claudiu Vuţă.

Finanţele ţării la 2 luni din 2022 arată că veniturile bugetului de stat au crescut bine, cu 28%, până la 68 mld. lei. În aceeaşi vreme, şi cheltuielile au crescut, dar mai încet, cu 18%. Astfel, deficitul bugetar a fost de 10 miliarde de lei în ianuarie-februarie 2022, faţă de un deficit bugetar de aproape 13 mld. de lei în aceeaşi perioadă din 2021. Războiul însă a început pe 24 februarie şi acum guvernul trebuie să elibereze sume de bani pentru cheltuieli suplimentare neprevăzute: criza refugiaţilor, susţinerea companiilor afectate de război şi înarmarea ţării.

Pe inflaţie este cert că guvernul se poate baza pentru a-şi creşte veniturile, pentru că preţurile mai mari înseamnă, în primul rând, venituri mai mari din TVA, a doua cea mai importantă resursă a bugetului de stat, după asigurările sociale. Pe expansiunea PIB însă, nu este clar cât.

„Cu siguranţă, incertitudinea nu este atributul unei perioade de creştere economică susţinută. Din acest punct de vedere, putem afirma că nivelul de 4% pentru 2022 (menţionat recent şi de către comisarul european Paolo Gentiloni) este uşor optimist, dar, în acelaşi timp, nu imposibil de atins“, a mai spus Liviu Deceanu.

Cu toate acestea, adaugă el, revenirea economică după pandemie se va face simţită în continuare, dar într-un mediu inflaţionist.

„Revenirea economică post-pandemie îşi va croi în continuare drum, cu siguranţă, şi…cu puseuri inflaţioniste. Riscul unei rate a inflaţiei cu două cifre rămâne unul ridicat pentru ţara noastră, dar sunt de remarcat eforturile susţinute ale BNR, atât din acest punct de vedere (ţintirea inflaţiei fără a afecta semnificativ canalele de creştere economică), cât şi în ceea ce priveşte menţinerea stabilităţii cursului monedei naţionale.“

El este de părere că erodarea economică între 0,2 şi 0,8 pp. este plauzibilă. Una dintre măsurile cu efect cel mai puternic pentru economia europeană şi românească ar fi limitarea livrărilor de gaze din Rusia. În aceste moment, 40% din gazul importat de Europa vine din Rusia.

„Oricât de optimişti am încerca să fim, un lucru ne este evident – războiul din Ucraina va afecta revenirea, relansarea economică – prin inflaţie, turbulenţe pe pieţele financiare, contracţii temporare ale cererii. Unele analize vorbesc deja de erodarea creşterii pentru acest an (faţă de previziunile din iarnă) cu 0,2-0,8 puncte procentuale, ceea ce ni se pare realist. Vorbim deci despre o încetinire a creşterii, şi, cel puţin pentru moment, nu de recesiune. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi discuţiile privind embargoul relativ la gazul rusesc, care ar putea aduce efecte şi mai severe”. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Romania24.ro