Connect with us

Alba

Mircea Hava: Musicalul „Marea Calificare” e un fenomen dezastruos pentru orice economie 

Published

on



Pentru că tot suntem aproape de 1 Mai, având bănuiala că suntem tot mai puțini cei cu imaginea trecutului, nu mizez pe poze cu amintiri de la serbări câmpenești. E fără asemănare munca de acum, pornind de la pontaj la punți între zile de sărbătoare, până la câți dintre noi eram cuprinși în scenariul „servirii patriei” prin muncă. Fără să pun în lucru mașina timpului, mi-e clar, ca și ieri, că, și la noi, și în restul Europei, 1 Mai merita sărbătorit. Fanteziste erau doar raportările cincinale și, parcă, fără nicio diferență față de azi, statul aplauda realizări, dar omul simțea că nimic nu e bine.

Fără pretenția unui analist, deși nu sunt un veritabil prelucrător de statistici, haideți să privim împreună la cum arată, azi, Europa angajată și șomeră. După ani de pandemie cu uși ferecate și oameni țintuiți în case, apare, brusc, „nepotriveala” dintre piața munci care ar recupera angajații și greutatea cu care acest lucru se întâmplă, mai în toate țările. După primul sfert de an din 2022, locurile de muncă vacante, în toată Europa, au ajuns la un nivel mai mare decât cel de dinaintea pandemiei, cu precădere în industrie. Așa numitul „lockdown” a pus realmente în dificultate acest sector.

Nici în ce privește tema de mare succes a Uniunii Europene, repoziționarea în zona de energii alternative, lucrurile nu stau mai bine. Lipsesc angajații calificați și specializați, iar criza a adâncit acest deficit prin perioade de inactivitate chiar și în zonele de pregătire și învățământ. Însă, în ciuda acestor declinuri la care marile economii tind să se raporteze și să-și dorească o echilibrare rapidă, dar și a războiului din Ucraina, situația generală poate fi văzută ca optimistă: raportările din toamna lui 2022 au arătat cel mai scăzut nivel de șomaj din Europa ultimilor ani, 6,7%, în timp ce numărul celor activi în piața muncii a ajuns la 79,5% în trimestrul trei, din 2022. Un moment de cotitură paradoxal dar, care, se pare, va fi urmat de o creștere a șomajului european, în 2023, de peste 7,22%.

În mod clar, se pare că vor exista sectoare economice care vor deconta, prin reduceri de personal, criza energetică și urmările invaziei din Ucraina. În special în zona producției de energie. Dinamica salariilor la nivelul Europei scoate în evidență creșteri salariale minimale sau insuficiente în raport cu șocul inflației. Traseul inflaționist a cuprins mai toate țările, iar soluțiile par a fi departe de mulțumi oamenii: creșterile salariale previzionate de Comisia Europeană indică un procent mediu de 4,6% pentru 2023 și o scădere de până la 3,6% în 2024. Cu alte cuvinte, dacă e să ne raportăm la capra vecinului, nu există țară în care puterea reală de cumpărare să nu fi scăzut dramatic.

Aproape că am putea spune că, în pandemie, cu trei lacăte pe ușă, ca angajat făceai mai multe decât cu forfota economică de azi. Scepticismul și realitatea sunt gata să anuleze optimismul cifrelor oficiale, care, nominal, au anunțat în ultimul an o creștere medie a salariului minim de 6,6%, pe bătrânul continent. Dacă e, totuși, să ne luăm după specialiștii, tocmai această spirală salarii-prețuri, care nu ține pasul cu așteptările populației, ar fi luminița dătătoare de speranță ce arată că situația e doar una temporară. Până să ne convingă că e așa, sunt destui care-și taie concediile.

Soluțiile momentului ar trebui să depășească limitele suficienței și ale îngâmfării economice dintre granițele statelor membre. Adică, povestea cu „la noi nu se va întâmpla” a căzut, pentru că se întâmplă peste tot. Împreună cu politici europene care să urmărească rezultate reale . În plus, mecanismul prin care statul reglează piața muncii prin propriul atribut de angajator ar merita să devină realist, în oglindă cu privatul și nu lăsându-l, mereu, cu frustrări și în urmă.

De asemenea, ar trebui scurtate procedurile prin care forța de munca poate fi livrată peste granițe, acolo unde e nevoie, dar mai ales calificată și recalificată. Iar jocul ăsta al diplomelor ce fac din oameni atotștiutori, cu zeci de calificări luate într-o singură cameră, ar trebui să înceteze. Musicalul „Marea Calificare” e un fenomen dezastruos pentru orice economie, ce pleacă de la bornele și interesele personale ale unora care au acaparat această piață a formării profesionale, în dauna, pe termen lung, a celor calificați care, practic, nu-și pot urma diploma cu folos. Nicăieri.

Mircea Hava – europarlamentar EPP

 


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alba

Horoscop de weekend: 15 – 16 martie 2025. Avertisment pentru toate zodiile: Evitați deciziile impulsive

Published

on

Horoscop de weekend: 15 – 16 martie 2025. În weekendul 15-16 martie 2025, influența lui Mercur retrograd, care începe pe 15 martie, va afecta comunicarea și planificarea pentru toate zodiile.

Este un moment potrivit pentru introspecție, reevaluarea relațiilor și gestionarea cu calm a neînțelegerilor, scrie NY Post.

Evită deciziile impulsive, verifică informațiile de mai multe ori și prioritizează claritatea în…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Continue Reading

Alba

Radare de weekend în Alba. Lista drumurilor pe care se va monitoriza traficul rutier. Atenționări pentru șoferi

Published

on

Radare de weekend în Alba. Lista drumurilor pe care se va monitoriza traficul rutier. Atenționări pentru șoferi. 

Poliția Rutieră recomandă șoferilor să respecte cu strictețe regulile de circulație pentru a preveni accidentele. Aceștia sunt sfătuiți să circule cu viteză adaptată condițiilor de drum și să fie respectuoși față de ceilalți participanți la trafic, inclusiv pietoni.

Radare de weekend în Alba:…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Continue Reading

Alba

GHID Evaluarea digitalizată 2025: Întrebări și răspunsuri pentru elevi. Cum se face corectura și ce probleme pot apărea

Published

on

GHID Evaluarea digitalizată 2025: Întrebări și răspunsuri pentru elevi. În anul 2024, evaluarea digitalizată a fost extinsă la toate examenele naționale. Este vorba despre evaluare națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, bacalaureat, examenul de ocupare a posturilor didactice și definitivat.

În contextul simulărilor examenelor naționale din perioada următoare (EN VIII și bacalaureat), Ministerul Educației a…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Continue Reading

Alba

Cât este pensia lunară medie în România: Majorare cu o treime într-un singur an

Published

on

Cât este pensia lunară medie în România: Potrivit datelor INS, s-a majorat cu mai bine de o treime într-un singur an.

Pensia medie lunară din România a ajuns în trimestru IV din 2024 la 2.898 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestru III 2024, scrie Economedia.

Este o creștere cu 36% în interval de un an. În trimestrul IV 2024, numărul mediu de pensionari a fost de aproape 5 milioane de persoane, în scădere cu…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Continue Reading