Ministerul Tineretului şi Sportului precizează, într-un comunicat remis la solicitarea AGERPRES, că de investiţia făcută de statul român în stadionul Arcul de Triumf trebuie să poată beneficia şi alte sporturi, fiind o problemă de echidistanţă.

Instituţia, acuzată de Federaţia Română de Rugby că vrea să „naţionalizeze” stadionul Arcul de Triumf, precizează că este „administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional” şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de MTS.

„De această investiţie trebuie să poată beneficia şi alte sporturi, este o problemă de echidistanţă, în raport cu banii publici investiţi şi cu palmaresul rezultatelor sportive ale fiecărei federaţii. Ministerul Tineretului şi Sportului, ca administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional, doreşte să apere istoria rugby-ului, precum şi viitorul său, şi să-i asigure pe mai departe condiţiile necesare pregătirii şi desfăşurării activităţii competiţionale. Aici vor putea avea loc în continuare meciurile şi antrenamentele sportivilor rugbişti, dar în baza unui calendar gestionat de MTS, calendar care va include şi va ţine cont şi de solicitările venite din partea altor sporturi. Competiţia sportivă presupune fair play, iar Ministerul Tineretului şi Sportului doreşte să dea şi altor sporturi şansa de a-şi desfăşura activitatea pe noul Stadion Arcul de Triumf”, se arată în documentul MTS.

Reprezentanţii ministerului precizează că vechiul stadion administrat de Federaţia Română de Rugby valora 2 milioane de euro, investiţia în modernizare atingând 30 de milioane de euro: „În legătură cu controversele apărute în spaţiul public cu privire situaţia Stadionului ‘Arcul de Triumf’, Ministerul Tineretului şi Sportului face o serie de precizări. Ministerul Tineretului şi Sportului recunoaşte tradiţia rugby-ului în acest spaţiu. Aici au avut loc primele meciuri de rugby din România şi nimeni nu poate şterge această realitate istorică. Nimeni nu-şi doreşte să minimizeze sau să desconsidere importanţa sau valoarea acestei tradiţii. Stadionul ‘Arcul de Triumf’ a fost inclus, alături de alte două obiective, în angajamentul asumat de România în contextul EURO 2020, ceea ce a presupus un efort public semnificativ. De la 2 milioane de euro, cât valora stadionul la momentul includerii în programul de reabilitare, a ajuns să valoreze peste 30 de milioane, cât a însumat valoarea lucrărilor finanţate de CNI şi MTS. Faţă de stadionul preluat iniţial spre reabilitare, ne regăsim acum în situaţia de a avea un centru sportiv de excelenţă, care include terenuri de antrenament, sală de conferinţe, spaţii pentru oficiali, săli pentru presă, centru de medicină sportivă, post de control antidoping, puncte de prim-ajutor pentru spectatori, săli VIP, restaurant, muzeu, un mic hotel pentru sportivi, 151 de locuri de parcare subterană, spaţii tehnice, adăpost de protecţie civilă etc”.

Federaţia Română de Rugby a acuzat, joi, Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă postat pe site-ul său oficial, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

Comunicatul a fost publicat în ziua în care MTS dorea să organizeze un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii. Evenimentul a fost anulat, miercuri, de MTS.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru”, se arată în comunicatul FRR.

FRR speră ca noul ministrul Eduard Novak îi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani. „Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR, care a precizat că va „lupta” inclusiv în instanţă pentru stadionul său.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Agerpres