Connect with us

Covasna

Ninsoare, viscol şi ceaţă persistentă în decembrie. Valorile termice scad cu 4 – 6 grade Celsius faţă de noiembrie

Publicat


Luna decembrie se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice, respectiv ninsoare, viscol şi ceaţă persistentă, în timp ce valorile termice vor marca o scădere, în medie, cu 4 – 6 grade Celsius faţă de noiembrie, conform caracterizării climatice a primei luni de iarnă, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Meteorologii susţin că în decembrie se pot înregistra şi temperaturi neobişnuite pentru această lună, de peste 15-20 de grade Celsius, dacă în zona ţării noastre pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale valorilor termice.

„Luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o gamă variată de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie. O influenţă deosebită asupra ţării noastre încep să aibă din această lună, dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni. Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 grade Celsius, faţă de ultima lună de toamnă”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistrează pe suprafeţe extinse din sudul şi vestul ţării precum şi din Dobrogea. Astfel, cele mai mari valori, de peste două grade Celsius, sunt specifice litoralului şi Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 şi 2 grade Celsius caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile şi câmpiile din vestul ţării. Valori negative, cuprinse în intervalul minus 4 şi 0 grade Celsius se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureş şi în Dealurile Subcarpatice.

Temperatura medie scade la circa minus 6 şi minus 4 grade Celsius în depresiunile din estul Transilvaniei. În zonele montane, mediile de temperatură a aerului ating valori de minus 8 şi minus 6 grade Celsius, cu extindere mare în Carpaţii Orientali, dar şi în cei Meridionali unde, la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub minus 8 grade Celsius.

„Invaziile maselor de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub minus 20 de grade Celsius, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902, etc. Ani
cu luni decembrie foarte reci au fost: 1962, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002” , arată analiza meteorologilor.

Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este minus 34,5 grade Celsius, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.

La Bucureşti, minima absolută este de minus 26,4 grade Celsius, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este minus 25,6 grade Celsius, respectiv minus 21,5 grade Celsius, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.

„Chiar şi în decembrie, dar mai rar, pătrund până în zona ţării noastre mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 grade Celsius aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. Ani cu luni decembrie foarte calde au fost: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020, etc.” , transmit meteorologii.

Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 grade Celsius, înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.

La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 grade Celsius (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie
1989), respectiv 18,8 grade Celsius (9 decembrie 1960).

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din această lună, acesta este caracterizat de cantităţi medii lunare mai ridicate în partea vestică a ţării ca urmare a advecţiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană şi mai scăzute, în medie, cu 10 – 20 mm în cea estică.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podişului Moldovei, Podişul Târnavelor, precum şi Depresiunea Braşovului şi parţial Delta Dunării. În estul şi sudul Câmpiei Române, sudul Moldovei, Dobrogea şi mare parte din Podişul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantităţile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul şi centrul Câmpiei Române şi în Câmpia de Vest.

Potrivit ANM, valori ale cantităţii de precipitaţii medii multianuale de peste 50 mm se regăsesc în Carpaţii Occidentali, nordul Carpaţilor Orientali şi vestul Carpaţilor Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăşi chiar 75 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,4 mm, la Stâna de Vale, în anul 1993.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm.

Ani cu luni decembrie foarte ploioase au fost: 1969, 1981, 1999, 2010, 2014, iar cu luni foarte secetoase: 1972, 1975, 2013, 2015 şi 2016.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.

În Capitală, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. Maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi este 39,7 mm (4 decembrie 2010) şi 39,5 mm la Bucureşti-Băneasa (7 decembrie 1990). AGERPRES

[Romania24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Covasna: Cursuri de învăţare a limbilor română şi maghiară pentru vorbitorii non-nativi, subvenţionate de Primăria Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

Primăria Sfântu Gheorghe acordă o subvenție în valoare de 840 de lei persoanelor care participă la cursurile de învățare a limbilor română sau maghiară, desfășurate în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai, destinate vorbitorilor non-nativi.

Programul a fost lansat în anul 2022 şi se adresează tuturor persoanelor de peste 18 ani care au domiciliul în municipiul Sfântu Gheorghe.

„Primăria Sfântu Gheorghe organizează programul de învăţare a limbii celeilalte comunităţi împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai. Participanţii vor trebui să plătească o taxă de înscriere de 1.200 de lei, care poate achitată în trei tranşe egale în următoarele şase luni. După finalizarea cu succes a cursului, participanţii pot solicita Primăriei rambursarea a 70% din suma totală, adică 840 de lei, doar pe baza prezentării unui certificat de absolvire a cursului”, precizează reprezentanţii Primăriei pe site-ul instituţiei.

Cursul va începe pe 27 februarie şi se va încheia la sfârşitul lunii iunie.

Durata totală este de 120 de ore

Durata totală este de 120 de ore, respectiv 6-7 ore de activitate pe săptămână, din care 100 de ore vor fi online prin intermediul platformei ZOOM şi 20 de ore cu prezenţă fizică.

Reprezentanţii Primăriei au precizat că joi, 22 februarie, este ultima zi de înscriere pentru cursurile din acest an.

Dosarele trebuie depuse la Biroul pentru Tineret al Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe, aflat pe strada Korosi Csoma Sandor nr. 5 şi trebuie să cuprindă cererea tip completată, care poate fi descărcată de pe site-ul Primăriei, o copie a cărţii de identitate, un document care să ateste studiile şi contul IBAN pentru achitarea subvenţiei.

Potrivit autorităţilor locale, programul s-a conturat în urma unei consultări cu tinerii români şi maghiari din municipiu, care a relevat faptul că foarte mulţi nu cunosc limba celeilalte comunităţi şi au dificultăţi de comunicare şi integrare pe piaţa muncii.

Acesta s-a adresat iniţial tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, dar ulterior a fost extins, întrucât au existat solicitări şi din partea mai multor persoane care au depăşit limita de vârstă. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Încărcătoare pentru maşini electrice şi staţie de măsurare a traficului pe primul drum eco-smart din judeţ

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

Proiectul tehnic pentru modernizarea drumului județean DJ 114, între localitățile Sânzieni și Lemnia, a fost finalizat de către Consiliul Județean (CJ) Covasna. Acest drum va deveni primul drum eco-smart din județ.

Vicepreşedintele CJ Covasna, Jakab Istvan Barna, a declarat, miercuri, că drumul, în lungime de 19 kilometri, va fi prevăzut cu piste pentru biciclete, precum şi cu diverse dispozitive tehnice care vor contribui la creşterea siguranţei circulaţiei.

„Pentru DJ 114 Lemnia-Sânzieni am terminat proiectarea, acolo am rămas cu trei încărcătoare pentru maşini electrice, cu treceri de pietoni inteligente, am rămas cu iluminatul public smart şi avem şi o staţie de măsurare a traficului şi a greutăţii maşinilor (…)

Deci, am terminat proiectul tehnic şi acum trebuie să-l depunem pentru finanţare europeană. Valoarea proiectului e undeva la 30 milioane de euro”, a declarat, pentru AGERPRES, Jakab Istvan Barna.

Conducerea Consiliului Judeţean Covasna a anunţat, în cursul anului trecut, că drumul judeţean DJ 114 a fost ales pentru acest proiect deoarece leagă un număr mare de localităţi cu potenţial turistic.

Precizările președintelui CJ Covasna

„Drumul are 19 kilometri lungime şi leagă opt localităţi (…)

În plus, municipiul Târgu Secuiesc şi Sânzieni au un contract de finanţare pentru un drum de biciclete.

Noi facem pista pentru biciclete aici, pe acest drum, iar dincolo de drumul naţional există un drum comunal până la Ojdula, prin Mărtănuş, Hilib şi Ghelinţa, iar din Ghelinţa până la Catalina.

Catalina şi Târgu Secuiesc iar au un contract de finanţare încheiat pentru o pistă de biciclete.

Deci, am făcut un cerc şi pentru turism, pentru că în această zonă sunt şi câteva biserici şi monumente de anvergură, precum muntele Perko de la Sânzieni, mănăstirea franciscană de la Estelnic, biserica Sf. Ladislau din Ghelinţa şi aşa mai departe.

Sunt şi foarte multe localităţi, de altfel, în acest cerc de 30 de kilometri, sunt 15 localităţi, deci este o rută de o zi şi va avea pe lângă impactul social şi un impact asupra turismului”, a declarat, la acel moment, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Facilităţi pentru înfrumuseţarea zonelor verzi din jurul blocurilor. Precizările Primăriei Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

În anul 2024, cetățenii municipiului Sfântu Gheorghe pot solicita de la Primăriae bunuri în valoare de până la 3.000 de lei, 80% din costuri fiind acoperite de municipalitate. 

De 12 ani, Primăria Sfântu Gheorghe sprijină înfrumusețarea spațiilor verzi din zonele rezidențiale, bunuri în valoare de 3.000 de lei fiind puse la dispoziția asociațiilor de locatari sau persoanelor care întrețin spațiile verzi din jurul scărilor de bloc.

Ca și în anii precedenți, 80% din buget va fi plătit de municipalitate, iar 20% de către solicitant. De exemplu, o solicitare de 3.000 de lei costă municipalitatea 2.400 de lei, iar solicitantul doar 600 de lei.

Lista bunurilor care pot fi revendicate rămâne aceeași ca anul trecut:

  • Bancă – 1.050 de lei / bucata.
  • Puieţi pomi ornamentali – 25 lei/bucata.
  • Arbuşti – 10 lei bucata.
  • Gard viu – 30 lei/metru
  • Flori diferite specii – 2 lei / fir
  • Semințe gazon – 22 lei / kg
  • Gard de protecţie – 78,50 lei/metru
  • Pământ fertil pentru zone verzi – 60 lei / mc.
  • Toţi paşii pentru depunerea cererilor

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie

Responsabilul scării sau persoana care face solicitarea selectează bunurile pe care ar dori să le folosească în zona verde, apoi scrie cererea, care este aprobată de reprezentantul sau președintele asociației de proprietari.

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie, de luni până miercuri între orele 8.00 și 16.00, joi între orele 8.00 și 17.00 și vineri între orele 8.00 și 15.00, sau trimisă online la adresa info@sepsi.ro.

Solicitanții vor fi informați apoi cu privire la decizia luată.

În cazul unei decizii pozitive, valoarea coplății trebuie plătită la Direcția Finanțelor Publice Locale (strada Oltului nr. 2) sau poate fi virată în contul RO02TREZ25621360250XXXXX.

„Puteți ridica bunurile de la Grădinăria oraşului (strada Arcuşului, nr. 22) în zilele lucrătoare între orele 9 și 11, pe baza dovezii plăţii. Momentul exact al ridicării produselor va fi indicat în documentul de confirmare a aprobării cererii.

Transportul și plantarea bunurilor, precum şi instalarea și întreținerea băncilor și a gardurilor sunt în responsabilitatea solicitantului.

Este important de reținut că cererile pot fi depuse până la sfârșitul lunii aprilie, dar nu trebuie lăsate pentru ultima clipă, deoarece plantele aflate în perioada de vegetație sunt mai vulnerabile la transplantarea din primăvara târzie.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să-l contactați pe Karácsony Attila József de la Grădinăria oraşului la numărul de telefon 0267 314 173”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Sfântu Gheorghe.

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pe acest an

Publicat

Arhivă foto

În cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate vineri, Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pentru anul curent, cu o estimare de 334 de milioane de lei.

Primarul municipiului, Antal Arpad, a declarat că acesta a fost construit într-o notă „realist-pesimistă”, dar, cu siguranţă, va depăşi bugetul pe care oraşul l-a avut anul trecut.

„Practic, în fiecare an pornim de la un buget care e mai mic decât bugetul pe care îl realizăm la sfârşitul anului.

Anul trecut am estimat venituri de 255 de milioane de lei, iar până la sfârşitul anului am realizat 329 de milioane de lei, adică cu 29% mai mult.

Asta în ciuda faptului că am avut un an extrem de dificil, foarte greu, cu nişte decizii guvernamentale care ne-au creat foarte multe dificultăţi, mai ales în a doua jumătate a anului, dar, în ciuda tuturor dificultăţilor, din punct de vedere bugetar, am avut un an bun”, a spus primarul Antal Arpad.

Acesta a menţionat că bugetul din acest an porneşte de la 334 de milioane de lei şi este format din impozitele pe imobile, terenuri şi autovehicule plătite de cetăţenii municipiului, care reprezintă sub 3% din total, din impozite ale persoanelor juridice, impozite pe venit, sume provenite din fonduri europene şi guvernamentale, precum şi alocări din TVA.

Primarul a mai spus că bugetul pe 2024 este un „buget al rezilienţei”, axat pe investiţii care să permită oraşului să facă faţă „şocurilor exterioare”.

Declarațiile primarului

„Încercăm ca oraşul să fie rezilient la şocurile care vin din exterior, fie că vorbim de schimbări legislative, fie că vorbim de efectele războaielor, creşterea preţurilor.

Evident că nu vom realiza acest lucru într-un singur an, cu un singur buget, dar pe următorii 3 – 5 ani construim bugetele în această direcţie, pentru ca toate instituţiile şi oamenii să fie în siguranţă.

Pentru că indiferent de ce decizii haotice se iau la nivel central, noi trebuie să mergem în direcţia cea bună. (…)

În 2008, când am venit acasă din Bucureşti, din Parlament, am spus două lucruri esenţiale: pe de o parte că vom ţine un echilibru între dezvoltarea comunităţii şi lucrările de infrastructură, şi, pe de altă parte, că vom depune eforturi pentru ca funcţionarea oraşului să fie realizată din taxele şi impozitele plătite de locuitori, dar pentru dezvoltarea oraşului vom aduce din fonduri din Bucureşti, Bruxelles, Budapesta, de unde se poate”, a menţionat primarul. Agerpres

Citește mai departe