Connect with us

Brasov

(P) Cum a performat piața românească de artă în 2020?

Publicat


Românul a devenit cu 30% mai empatic cultural față de 2019

 

Să începem cu un top 10 al celor mai bine vândute public (în licitație) loturi de artă sau obiecte de colecție pe piața internă:

 

 

Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu fuior pe cale” – 220.000 euro (Licitația A10 de Primăvară, 24 martie)

Ștefan Luchian – „Vas cu garoafe” – 125.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)

Nicolae Tonitza – „Irina” – 120.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

Ceas Richard Mille RM030, din titan și aur roz – 112.500 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Ceasuri Importante, 26 mai)

Adrian Ghenie – „Untitled” („Memory”) – 110.000 euro (Licitația A10 de Artă Contemporană, inclusiv o secțiune caritabilă dedicată Zilei Veteranilor, 11 noiembrie)

Victor Brauner – „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde” – 100.000 euro (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, 25 iunie)

Bradul „O lume minunată”, obiect de design realizat de voluntarii organizației Salvați Copiii România – 100.000 euro (Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată de Salvați Copiii România cu suportul Casei A10 by Artmark, 10 decembrie)

Nicolae Grigorescu – „Țărăncuță cu mărgele albastre” – 95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

Ștefan Luchian – „Interior cu garoafe” – 95.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

Nicolae Grigorescu – „Trandafiri sălbatici” – 85.000 euro (Licitația A10 de Iarnă, 16 decembrie)

Nicolae Tonitza – „Afize” – 80.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)

Colier din aur alb, pavat cu diamante albe 16,8 ct și fancy yellow 9,3 ct – 80.000 euro (Licitația A10 de Bijuterii Importante, 26 martie)

Ceas Richard Mille RM005 „Felipe Massa” AG TI din platină, ediție limitată 3/40 – 75.000 euro (Licitația A10 de Ceasuri, inclusiv o mică colecție Tourbillon, 10 noiembrie)

Nicolae Tonitza – „Venețiană” – 70.000 euro (Licitația A10 de Vară, 11 iunie)

Nicolae Tonitza – „Nud văzut din spate” – 70.000 euro (Licitația A10 de Toamnă, 22 octombrie)

 

Dacă facem o medie aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020, ne rezultă o medie de 116.250 de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 euro, nu ne rezultă diferențe semnificative (-2,36%).

 

Însă din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație, cu aprox. 20%.

 

Care să fie cauza acestei creșteri de piață? Pe de o parte, apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă.

 

Iată și un top 5 al loturilor care au înregistrat cea mai mare creștere într-o licitație 2020 (cei mai mulți pași de licitație):

Antoine de Saint-Exupery – ”Micul Prinț” (9 litografii realizate de autor) – a fost licitat 43 de pași de licitare, vreme de 13 minute și 8 secunde;

Masă de șah care a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, însoțită de certificat R.A.P.P.S – a fost licitată 42 de pași de licitare, vreme de 16 minute și 25 secunde;

Adrian Ghenie – „The Lidless Eye” – este tabloul care a fost licitat 34 de pași de licitare, vreme de 21 de minute și 23 secunde;

Adrian Ghenie – „Marină” – a fost licitat 33 de pași de licitare, vreme de 7 minute și 53 secunde;

Adrian Ghenie – „Untitled” („Memory”) – a fost licitat 27 de pași de licitare, vreme de 10 minute și 42 secunde.

Este cu siguranță utilă și o referință a nivelului la care se tranzacționează arta românească importantă pe piața internațională de artă, astfel, iată și un top 5 primele tranzacții cu artă românească pe piața internațională:

 

Adrian Ghenie (născut Baia Mare, 1977) – „The Lidless Eye” – 5.039.990 euro (Licitație Sotheby’s Honk Kong, 6 octombrie);

Adrian Ghenie – „The Arrival” – 4.149.810 euro (Licitație Sotheby’s Londra, 11 februarie);

Adrian Ghenie – „On the Road to Tarascon 2” – 3.195.500 euro (Licitație Christie’s Hong Kong, 10 iulie);

Adrian Ghenie – „Piefight Interior” – 2.603.813 euro (Licitatie Sotheby’s Londra, 21 octombrie);

Rubin Reuven (născut Galați, 1893) – „Seder Scene” – 205.651 euro (Licitație Sotheby’s New York, 14 decembrie);

Arthur Segal (născut Iași, 1875) – „Komposition” – 200.244 euro (Licitație Chiristie’s Londra, 6 februarie);

Victor Brauner (născut Piatra Neamț, 1903) – „L‘attente” – 200.000 euro (Licitație Sotheby’s Milano, 27 noiembrie);

Victor Brauner – „Regard du diamant” – 160.000 euro (Licitație Sotheby’s Paris, 21 octombrie).

 

În sens larg și recapitulativ, se poate constata, pe toate tronsoanele pieței internaționale de artă, o ușoară apreciere a interesului pentru arta românească, îndeosebi sectoarele arta de avangardă și artă postbelică și contemporană, urmare a unei repetate luări de contact cu piața externă, a unei treptate cunoașteri a acestor segmente în spațiul european de proximă circulație – muzee europene, dar și americane, care cercetează arta Europei de Est, expoziții pasagere ale unor galerii de relevanță europeană, adresate clientelei proprii, intrarea unor artiști români postbelici ori contemporani importanți în portofoliile câtorva galerii europene, participări ale unor galerii românești de artă contemporană la târguri internaționale de artă etc. Cu alte cuvinte, nu mai suntem cu totul anonimi în piața internațională de artă; drumul de popularizare însă, nu este la jumătate, ci doar la început.

 

 

10 evoluții diverse ale anului 2020:

 

Triumful tehnologiei – 10 mii de conturi online în octombrie

 

Platforma Artmark Live folosită de Casa de licitație A10 by Artmark a depășit în luna octombrie 10 mii de conturi online; cine are cont online activ pe platformă poate observa deja palete electronice numerotate cu 11.000.

 

 

Începuturile au fost grele, canalul de participare online, live, prin internet, la licitațiile fizice ale Artmark a fost lansat, experimental, în 2011. La acel moment era, probabil, primul de acest fel din Europa (abia în 2012 și 2016 urmează Christie’s și, respectiv, Sotheby’s). Dacă în primii ani de activitate, doar puțini dintre cumpărătorii de artă optau pentru licitarea live prin platforma online (2-5%), la sfârșitul lui 2019 deja 50% dintre adjudecări se realizau către palete electronice. Pentru ca în 2020 licitația să se mute integral în online, ceea ce a forțat iubitorii de artă și de istorie, care preferau în trecut atmosfera sălii fizice de licitație, să deschidă conturi online pentru a putea continua să investească în pasiunile lor.

 

Cea mai lungă licitație

 

Cel mai lung an a adus și cea mai lungă licitație, firește, în online. Dacă cea mai lungă licitație a anului 2019, pe atunci record absolut de durată în piața românească de artă, Licitaţia A10 de iarnă, a durat 6 ore și 55 de minute, în 2020, poate și datorită numărului din ce în ce mai mare de palete electronic participante, Licitația A10 de Iarnă (incluzând și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea), a durat peste 8 ore (8 ore și 17 minute).

 

Anul cu cele mai multe licitații caritabile

 

Nu mai puțin de 6 licitații caritabile în 2020, în condițiile în care, teoretic, 2020 urma să fie un an fără activitate. „Frumusețea salvează lumea”, secțiune caritabilă dedicată Crucii Roșii în 2 iulie, secțiunile caritabile dedicate Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, respectiv Hospice în 11 noiembrie, secțiunea dedicată sprijinirii Uniunii Ariștilor Plastici din România în 12 noiembrie, Licitația caritabilă a Festivalului Brazilor de Crăciun, în beneficiul organizației Salvați Copii România în 10 decembrie, precum și secțiunea caritabilă pentru sprijinirea Casei Memoriale Doina Cornea în 16 decembrie – au jalonat cele cca. 40 de licitații comerciale organizate în 2020 de Casa A10 by Artmark.

 

Amintim și proiectul din prima jumătate a anului, de donare a 5% din încasările licitațiilor comerciale organizate în lunile stării de urgență (martie, aprilie, mai), către asociații și fundații implicate în susținerea efortului medical pandemic sau, dimpotrivă, cronic.

 

Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție – contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi – putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională – și, nu în ultimul rând – caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.

 

Anul 2020 a adus și recordul românesc de carte. Caietul-manuscris „Amurgul gândurilor” al lui Emil Cioran s-a adjudecat cu 19.000 euro (în Licitația A10 de Celebrități și Autografe, 26 noiembrie).

 

Tot 2020 aduce și recordul național de preț pentru o icoană pe sticlă vândută prin licitație. Astfel, o icoană pe glajă de mari dimensiuni, realizată de zugraful Ioniță din Brașov, unul dintre primii iconari români pe sticlă, la cca. 1770-1780, ilustrând scena biblică a „Prezentării la Templu a Fecioarei Maria”, se adjudecă cu 7.000 de euro (în Licitația A10 de Artă Sacră din 9 decembrie).

 

Iar recordul de preț la tematica eleganței feminine, de 32.500 euro, se înregistrează tot în decembrie, pentru o excepțională geantă Hermes „Constance 24”, din piele de crocodil, de culoare Rose Scheherazade (în Licitația A10 de Crăciun – Genți și Vinuri de Colecție, 8 decembrie).

 

Totodată, o superbă katană (sabie japoneză de samurai) realizată în 1563 de un cunoscut fierar japonez, Bishu Osafune Kiyomitsu, aduce recent și recordul la sabie, fiind adjudecată cu 14.000 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Record anterior la sabie, de 10.000 de euro, tot pentru o katană de maestru japonez, katana Mumei, realizată de fierarul Kanenori în 1592, fiind adjudecat, tot la Artmark, în 12 iulie 2016.

 

Pentru un registru al artei decorative mai rar prezent în licitații, covoarele de colecție, anul 2020 aduce de asemenea un nou record. Un excepțional covor persan Qum, din mătase, se adjudecă cu 6.500 de euro (Licitația A10 de Săbii și Covoare, 17 noiembrie). Recordul pentru un covor românesc datează tot din 2020, de 4.750 de euro, adjudecat pentru un remarcabil covor oltenesc din lână, decorat cu privighetoare și lalele, realizat la sfârșitul secolului XIX (Licitația de Valori Tradiționale, inclusiv colecția de icoane pe sticlă Cecilia Cuțescu-Storck, 9 iulie).

 

Tot 2020 este anul care marchează recordul românesc de adjudecare pentru o fotografie. Astfel, fotografia realizată de Constantin Brâncuși sculpturii sale reprezentând portretul stilizat al baronesei Renée Franchon, datată 1908, provenind din colecția Barbu Brezianu, a fost adjudecată cu 16.000 de euro (Licitația A10 a Colecției unui Galerist de Artă Contemporană, 29 septembrie). Pe locul secund se află adjudecarea cu 14.000 de euro a unei fotografii reprezentând pe Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire, realizată de prietenul acestuia, artistul american Man Ray (Licitația A10 a unei Colecții de Avangardă, partea II, 27 octombrie).

 

New entry: în rândul licitațiilor anului 2020 un loc neașteptat de semnificativ a fost ocupat de licitațiile de ceasuri importante, unicate, vintage ori ediții limitate. Rare datorită vechimii lor ori ediții contemporane, însă de colecție, realizate în puține exemplare, au reprezentat, în piața românească de artă, investiția anului 2020, posibil și datorită conținutului intrinsec de metal prețios, precum și circulabilității practic internaționale. Astfel, A10 by Artmark a organizat 3 licitații de ceasuri în lunile mai, noiembrie și decembrie, care s-au soldat cu adjudecări în valoare totală de aprox. 2,5 milioane de euro.
sursa Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Preşedintele CJ Brașov spune că pentru rezolvarea problemei datoriilor spitalului judeţean trebuie modificată legislaţiei

Publicat

Arhivă foto

Vineri, președintele Consiliului Județean Brașov, Tudorică Șerban, a anunțat că va propune Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) să inițieze împreună un demers pentru a solicita modificarea legislației privind finanțarea spitalelor de urgență din județe. Acest demers vine în contextul în care spitalul din Brașov nu este singurul care se confruntă cu problemele datoriei.

Pentru rezolvarea imediată a problemei privind datoriile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Şerban a menţionat că va transmite luni o solicitare pentru alocarea, de la fondul de urgenţă al Guvernului, a sumei necesare pentru plata acestora, respectiv aproximativ 40 de milioane de lei.

„Trebuie să facem demersuri pentru schimbarea legislaţiei de aşa manieră încât finanţarea să fie reală, pe cazuistica şi pe numărul de pacienţi pe care îl are o astfel de unitate medicală.

Pentru că faţă de numărul real de beneficiari, suma nu este acoperitoare şi de acolo aceste arierate care se adună de la an la an. (…)

Dacă vom plăti la acest moment doar 20 de milioane, peste două luni vom ajunge în aceeaşi situaţie în care suntem azi. (…)

Procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale

Am văzut că nu doar Braşovul este în această situaţie şi atunci putem face un demers comun prin asociaţia consiliilor judeţene”, a mai afirmat Tudorică Şerban, la o dezbatere referitoare la strategia de sănătate a judeţului organizată de CJ Braşov.

Totodată, referitor la solicitarea managerului SCJU Braşov, Emil Mailat, privind renegocierea contractului cu Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Braşov, directoarea acesteia, Ancuţa Daisa, a precizat că acest lucru va fi posibil începând cu 1 aprilie.

„În ceea ce priveşte plăţile pe care Casa le face prin raportare la contractele în derulare cu toţi furnizorii de servicii medicale, pentru serviciile medicale contractate, realizate, raportate şi validate, confirm faptul că sunt sincope în efectuarea acestora, sincope care vin din octombrie anul trecut, create de aplicarea la nivel naţional a unui act normativ care impune limite de credite de angajament şi de credite bugetare, situaţie de anul trecut şi care continuă cumva şi în acest an, chiar până la 31 decembrie 2025 (…)

Dacă, matematic, putem să plătim într-o lună o sumă ce reprezintă 100% a unui contract realizat cu Casa, această sumă reprezintă datoria parţială din luna anterioară plus un procent din facturile scadente în luna curentă.

Să vă dau un exemplu: în februarie am plătit un procent de între 65%-70% pe tipuri de furnizori de servicii medicale la facturile scadente în luna februarie”, a declarat directoarea CAS Braşov, în cadrul dezbaterii organizate de CJ Braşov.

Care este singura soluție

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie „dezastruoasă”, cu datorii de peste 40 milioane de lei către furnizori, cel mai grav risc fiind acela că ar putea fi afectată activitatea pe partea de urgenţe, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul unităţii sanitare, Emil Mailat.

În aceste condiţii, dincolo de o eficientizare a cheltuielilor, singura soluţie este renegocierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, mai ales în contextul în care, în ultimele luni, spitalul şi-a îmbunătăţit performanţele la toţi indicatorii în baza cărora se face finanţarea.

Conform managerului SCJU Braşov, spitalul are datorii atât la furnizorii de materiale sanitare şi de medicamente, cât şi la cel de hrană, astfel că există posibilitatea ca pacienţii să fie nevoiţi, dacă nu se găsesc cât mai repede soluţii, să îşi cumpere unele medicamente şi eventual să vină cu propria mâncare.

Din suma globală de 41 milioane de lei, mai mult de jumătate – 26 de milioane – reprezintă datorii mai vechi de 60 de zile.

La sfârşitul lunii trecute, blocul operator al SCJU Braşov a fost închis pentru trei zile, pacienţii fără urgenţe fiind reprogramaţi la date ulterioare, din cauza demisiei şefului de secţie, pe fondul situaţiei financiare critice în care se află spitalul, cauzată inclusiv de întârzierile în decontarea sumelor pe care ar fi trebuit să le vireze CAS Braşov unităţii sanitare. Agerpres

Citește mai departe

Brasov

Braşov: Spitalul Militar a oficializat colaborarea cu UniTBv şi devine clinic. Următorul pas – mai multe linii de gardă

Publicat

sursa foto: Facebook / Spitalul Militar de Urgență "Regina Maria" Brașov, arhivă foto

În cadrul planului de dezvoltare pentru următorii ani, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” din Braşov va deveni un spital clinic, unde studenţii medicinişti de la Universitatea Transilvania Braşov (UniTBv) vor fi instruiți. Acest demers include și deschiderea mai multor noi linii de gardă în cadrul unității sanitare.

Comandantul Spitalului Militar din Braşov, colonelul dr. Alexandru Keresztes, a explicat pentru AGERPRES că, în acest fel, se instituţionalizează, practic, colaborarea deja existentă de câţiva ani cu UniTBv, iar un prim pas a fost desemnarea Secţiei de ATI a unităţii sanitare ca secţie clinică, şeful disciplinei de ATI din cadrul Facultăţii de Medicină din UniTBv, dr. Adrian Bărăgan, făcând parte din echipa de medici a spitalului de peste doi ani.

Totodată, col. dr. Alexandru Keresztes a precizat că demersurile către Ministerele Educaţiei şi cel al Sănătăţii au fost parcurse, existând şi un aviz favorabil al ministrului Apărării Naţionale.

Precizările șefului Spitalului Militar Brașov

„Practic, mai aşteptăm doar Ordinul de ministru”, a declarat Keresztes, precizând că în organigrama ministerului numele unităţii sanitare a fost deja schimbat.

Conform Legii Sănătăţii, spitalul clinic este o bază de instruire practică şi teoretică a studenţilor şi a medicilor rezidenţi, iar prin transformarea spitalului se fac paşi importanţi în ce priveşte câştigarea unei resurse de specialişti, a subliniat el.

„Este o deschidere pentru că ne permite, pe de o parte, atragerea de cadre didactice universitare care pot veni să profeseze alături de echipa spitalului nostru (…), pe de alta, tinerii medici rezidenţi vor putea deveni, ulterior, colegi de-ai noştri şi nu numai colegi civili, ci şi ca medici militari, deoarece Institutul Medico-Militar al MApN şcolarizează studenţi la Universităţile de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti şi cea de la Târgu Mureş şi care vin şi efectuează anual practica de vară la noi, dar şi medici militari rezidenţi care ne sunt repartizaţi anual, având post în spitalul nostru”, a spus şeful Spitalului Militar Braşov.

Conform acestuia, odată cu dezvoltarea resursei umane, vor creşte şi serviciile oferite de spital, ceea ce ar putea să favorizeze trecerea lui într-o categorie superioară, cu sume mai mari decontate per pacient, deci şi cu finanţare mai consistentă.

Atributele de bază ale spitalului

„Evident că, odată cu dezvoltarea resursei umane ne dorim şi creşterea serviciilor medicale, nu doar calitativă, cât şi cantitativă şi aceasta, fireşte, ar trebui să aducă şi resurse financiare mai consistente, iar pe viitor, ne dorim să trecem într-o categorie superioară de spital, ceea ce înseamnă o finanţare mai consistentă”, a afirmat managerul Spitalului Militar „Regina Maria”.

El a amintit că aceşti paşi fac parte dintr-un plan de dezvoltare mai complex, ale cărui efecte ar urma să se vadă în aproximativ doi ani.

„Beneficiem de o finanţare pe partea de infrastructură pentru o clădire nouă, de politraumă, pentru medicină operaţională.

Unul dintre atributele de bază ale spitalului este de a asigura asistenţa medicală reală pentru categoriile de militari din patru judeţe arondate spitalului, fie vorbim de cadre militare active, în rezervă sau în retragere, elevi, studenţi, văduve, veterani de război, dar şi pentru categoriile de militari străini care sunt cantonate în arealul nostru.

Fiind un spital public, avem un contract de furnizare de servicii medicale cu Casa OPSNAJ, care ne permite furnizarea de servicii medicale pentru toate categoriile de militari ai sistemului de apărare, dar şi altor pacienţi civili.

Acest lucru l-am avut în vedere atunci când am dorit să dezvoltăm infrastructura spitalului”, a subliniat col. dr. Keresztes.

Program de achiziţii, tot pe PNRR

Noua clădire de politraumă, care are finanţarea aprobată prin PNRR, cu o valoare de 135 milioane de lei, ar urma să aducă la acelaşi loc compartimentul de urgenţă, laboratorul, farmacia, ATI-ul şi toate specialităţile chirurgicale, în prezent repartizate în două pavilioane, pentru a se putea avea „un concept de uniformitate şi un mod de reacţie extrem de rapidă pentru pacienţii critici”.

„În paralel, avem în derulare o investiţie în Pavilionul B – lucrări care se vor întinde pe 12 luni – unde, la final, ne dorim să avem saloane cu două-trei paturi, grup sanitar propriu şi toate facilităţile necesare vremurilor pe care le trăim.

Totodată, avem un program de achiziţii, tot pe PNRR, pentru aparatura necesară combaterii infecţiilor nosocomiale, de 5,3 milioane de lei şi aşteptăm (să fie aprobat – n.r.) un al treilea proiect, de digitalizare, de aproximativ un milion de euro”, a menţionat col. dr. Alexandru Keresztes. Agerpres

sursa foto: Facebook / Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” Brașov, arhivă foto

Citește mai departe

Brasov

Brașov: Incendiu la un depozit de materiale plastice de pe DN73 A. Pompierii s-au luptat cu flăcările mai bine de 7 ore

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

În cursul nopții de luni spre marți, o puternică incendiu a izbucnit într-o hală de depozitare a materialelor plastice, amplasată pe DN 73A, la ieșirea din Predeal spre Pârâul Rece. Pompierii militari au fost angrenați în lupta cu flăcările timp de peste 7 ore.

Aceştia au reuşit să localizeze incendiul în cursul dimineţii zilei de marţi şi intervin pentru stingerea ultimelor focare şi pentru înlăturarea efectelor negative produse în urma incendiului, a transmis ISU Braşov.

„În această noapte, în jurul orei 02:30, am fost solicitaţi să intervenim la un incendiu izbucnit pe DN 73A, la ieşire din Predeal spre Pârâul Rece.

La locul solicitării au fost direcţionate 3 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o autoscară, o autocisternă, o autospecială pentru transport roboţi şi un echipaj SMURD.

La sosirea echipajelor operative, incendiul se manifesta violent, cu degajare mare de fum, pe o suprafaţă de aproximativ 600 de mp”, a precizat ISU Braşov.

Din fericire, în urma incendiului nu s-au înregistrat victime.

Cauza izbucnirii acestuia este în curs de stabilire, a menţionat sursa citată. Agerpres

Citește mai departe

Brasov

FOTO: Au început lucrările la cea mai modernă și verde grădiniță construită de municipalitate, în cartierul Noua din Brașov

Publicat

sursa foto: Facebook / Primăria Municipiului Braşov

Primăria Brașov a anunțat luni dimineață că au început lucrările la cea mai modernă și verde grădiniță construită de municipalitate, în cartierul Noua.

Primarul Allen Coliban a verificat șantierul pentru construirea primei grădinițe ,,verzi” din Brașov, în cartierul Noua, pe str. Nucului.

Această unitate de învățământ va oferi cele mai moderne condiții copiilor din cartier, inclusiv – în premieră pentru o grădiniță publică din Brașov – o sală de salinoterapie.

Clădirea cu trei niveluri va putea primi 200 de copii, în regim de grădiniță cu program prelungit.

Unul dintre atuurile viitoarei unități de învățământ îl reprezintă folosirea soluțiilor ecologice prin care grădinița își va produce singură energia termică, apa caldă și energia electrică, noua clădire fiind prevăzută din construcție cu pompe de căldură, panouri fotovoltaice și solare și recuperatoare de căldură.

,,Brașovul are cel mai ambițios program de dezvoltare a infrastructurii educaționale preșcolare.

Avem, în acest moment, șase grădinițe și patru creșe în stadii avansate ale proiectelor.

În cazul de față, suntem la noua grădiniță din cartierul Noua.

200 de locuri, o grădiniță verde, o grădiniță cu sisteme de recuperare de căldură, cu panouri fotovoltaice, cu pompe de căldură.

O grădiniță la standarde moderne, care va dispune de zece săli de clasă pe trei niveluri.

Este o investiție importantă pentru dezvoltarea cartierului și pentru infrastructura educațională din Brașov și provoc orice primar din România în această competiție legată de capacitatea de a dezvolta proiecte pentru infrastructura educațională.

Cum spuneam, Brașovul este în topul orașelor care se dezvoltă și care își dezvoltă infrastructura educațională potrivit noilor nevoi”, a precizat primarul Allen Coliban.

Investiția constă în construirea unui corp de clădire cu regim de înălțime demisol, parter  și un etaj, care va fi împărțit în spații destinate copiilor, inclusiv loc de joacă exterior și zone administrative și tehnice.

În urma realizării construcției nou propuse vor rezulta spații pentru 10 săli de grupă, atât la parter cât și la etaj, dispuse cu câte un grup sanitar la fiecare grupă.

La demisol vor fi salina artificială și spații tehnice pentru spălătorie/uscătorie/călcătorie.

La parter sunt propuse 4 săli de clasă cu grupuri sanitare, sală multifuncțională, cabinet medical și încăperi administrative.

La etaj sunt propuse 6 săli de clasă cu grupuri sanitare, cabinet consiliere și logopedie, birou director, holuri, terasă exterioară.

Mai multe detalii AICI.

sursa foto: Facebook / Primăria Municipiului Braşov

Citește mai departe