Connect with us

Covasna

Prognoza meteo în octombrie. Vreme însorită şi săracă în precipitaţii, se pot înregistra şi temperaturi ”estivale” de 38 de grade Celsius

Publicat


Vremea se va menţine însorită zile în şir în luna octombrie, deşi temperaturile medii lunare vor fi mai mici cu 5 – 7 grade Celsius decât în septembrie, iar nopţile vor deveni tot mai reci, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” ce depăşesc 35 – 38 de grade Celsius chiar şi în luna octombrie, susţin meteorologii.

„Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi, izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 – 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (judeţul Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată pe 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

„Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, spun meteorologii.

Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13 – 17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie la nivelul României se regăsesc 1984, 1966, 2001, 2012, 2018, 2019 şi 2020.

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27 – 30 octombrie.

Ani cu luni octombrie foarte reci au fost: 1970, 1971, 1972, 1979, 1988, 1997, 2003 şi 2010, spun specialiştii ANM.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 de metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la staţia Bucureşti – Filaret, în anul 1972 . La staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa şi Bucureşti – Afumaţi, cantităţile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice). Ani cu luni octombrie foarte ploioase au fost: 1972, 1974, 2003, 2007, 2016, iar cu luni octombrie foarte secetoase au fost: 1965, 1969, 1985, 1995, 2000.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, maximele absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

Potrivit estimărilor meteorologice emise pentru intervalul 4 octombrie – 1 noiembrie 2021 de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, uşor mai coborâte în zonele estice, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi, în general, apropiate de cele normale, cu un uşor deficit în sud-vestul ţării sau excedent în jumătatea nord-vestică a ţării.

Astfel, în săptămâna 4 – 11 octombrie, valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această perioadă, în toate regiunile, posibil uşor mai coborâte în extremitatea de est a ţării, iar regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea nord-vestică a ţării, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice. În rest va fi în general apropiat de regimul normal pentru acest interval.

În perioada 11 – 18 octombrie 2021, estimările arată o temperatură medie a aerului la valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României şi cantităţi de precipitaţii, în general, apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

În săptămâna 18 – 25 octombrie 2021, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, dar cu posibilitatea unui uşor deficit local în sud-vestul ţării.

În ultima săptămână de prognoză, 25 octombrie – 1 noiembrie 2021, mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile României, arată ANM. AGERPRES

Sursa foto: Pixobay

[Romania24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Covasna: Cursuri de învăţare a limbilor română şi maghiară pentru vorbitorii non-nativi, subvenţionate de Primăria Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

Primăria Sfântu Gheorghe acordă o subvenție în valoare de 840 de lei persoanelor care participă la cursurile de învățare a limbilor română sau maghiară, desfășurate în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai, destinate vorbitorilor non-nativi.

Programul a fost lansat în anul 2022 şi se adresează tuturor persoanelor de peste 18 ani care au domiciliul în municipiul Sfântu Gheorghe.

„Primăria Sfântu Gheorghe organizează programul de învăţare a limbii celeilalte comunităţi împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai. Participanţii vor trebui să plătească o taxă de înscriere de 1.200 de lei, care poate achitată în trei tranşe egale în următoarele şase luni. După finalizarea cu succes a cursului, participanţii pot solicita Primăriei rambursarea a 70% din suma totală, adică 840 de lei, doar pe baza prezentării unui certificat de absolvire a cursului”, precizează reprezentanţii Primăriei pe site-ul instituţiei.

Cursul va începe pe 27 februarie şi se va încheia la sfârşitul lunii iunie.

Durata totală este de 120 de ore

Durata totală este de 120 de ore, respectiv 6-7 ore de activitate pe săptămână, din care 100 de ore vor fi online prin intermediul platformei ZOOM şi 20 de ore cu prezenţă fizică.

Reprezentanţii Primăriei au precizat că joi, 22 februarie, este ultima zi de înscriere pentru cursurile din acest an.

Dosarele trebuie depuse la Biroul pentru Tineret al Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe, aflat pe strada Korosi Csoma Sandor nr. 5 şi trebuie să cuprindă cererea tip completată, care poate fi descărcată de pe site-ul Primăriei, o copie a cărţii de identitate, un document care să ateste studiile şi contul IBAN pentru achitarea subvenţiei.

Potrivit autorităţilor locale, programul s-a conturat în urma unei consultări cu tinerii români şi maghiari din municipiu, care a relevat faptul că foarte mulţi nu cunosc limba celeilalte comunităţi şi au dificultăţi de comunicare şi integrare pe piaţa muncii.

Acesta s-a adresat iniţial tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, dar ulterior a fost extins, întrucât au existat solicitări şi din partea mai multor persoane care au depăşit limita de vârstă. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Încărcătoare pentru maşini electrice şi staţie de măsurare a traficului pe primul drum eco-smart din judeţ

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

Proiectul tehnic pentru modernizarea drumului județean DJ 114, între localitățile Sânzieni și Lemnia, a fost finalizat de către Consiliul Județean (CJ) Covasna. Acest drum va deveni primul drum eco-smart din județ.

Vicepreşedintele CJ Covasna, Jakab Istvan Barna, a declarat, miercuri, că drumul, în lungime de 19 kilometri, va fi prevăzut cu piste pentru biciclete, precum şi cu diverse dispozitive tehnice care vor contribui la creşterea siguranţei circulaţiei.

„Pentru DJ 114 Lemnia-Sânzieni am terminat proiectarea, acolo am rămas cu trei încărcătoare pentru maşini electrice, cu treceri de pietoni inteligente, am rămas cu iluminatul public smart şi avem şi o staţie de măsurare a traficului şi a greutăţii maşinilor (…)

Deci, am terminat proiectul tehnic şi acum trebuie să-l depunem pentru finanţare europeană. Valoarea proiectului e undeva la 30 milioane de euro”, a declarat, pentru AGERPRES, Jakab Istvan Barna.

Conducerea Consiliului Judeţean Covasna a anunţat, în cursul anului trecut, că drumul judeţean DJ 114 a fost ales pentru acest proiect deoarece leagă un număr mare de localităţi cu potenţial turistic.

Precizările președintelui CJ Covasna

„Drumul are 19 kilometri lungime şi leagă opt localităţi (…)

În plus, municipiul Târgu Secuiesc şi Sânzieni au un contract de finanţare pentru un drum de biciclete.

Noi facem pista pentru biciclete aici, pe acest drum, iar dincolo de drumul naţional există un drum comunal până la Ojdula, prin Mărtănuş, Hilib şi Ghelinţa, iar din Ghelinţa până la Catalina.

Catalina şi Târgu Secuiesc iar au un contract de finanţare încheiat pentru o pistă de biciclete.

Deci, am făcut un cerc şi pentru turism, pentru că în această zonă sunt şi câteva biserici şi monumente de anvergură, precum muntele Perko de la Sânzieni, mănăstirea franciscană de la Estelnic, biserica Sf. Ladislau din Ghelinţa şi aşa mai departe.

Sunt şi foarte multe localităţi, de altfel, în acest cerc de 30 de kilometri, sunt 15 localităţi, deci este o rută de o zi şi va avea pe lângă impactul social şi un impact asupra turismului”, a declarat, la acel moment, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Facilităţi pentru înfrumuseţarea zonelor verzi din jurul blocurilor. Precizările Primăriei Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

În anul 2024, cetățenii municipiului Sfântu Gheorghe pot solicita de la Primăriae bunuri în valoare de până la 3.000 de lei, 80% din costuri fiind acoperite de municipalitate. 

De 12 ani, Primăria Sfântu Gheorghe sprijină înfrumusețarea spațiilor verzi din zonele rezidențiale, bunuri în valoare de 3.000 de lei fiind puse la dispoziția asociațiilor de locatari sau persoanelor care întrețin spațiile verzi din jurul scărilor de bloc.

Ca și în anii precedenți, 80% din buget va fi plătit de municipalitate, iar 20% de către solicitant. De exemplu, o solicitare de 3.000 de lei costă municipalitatea 2.400 de lei, iar solicitantul doar 600 de lei.

Lista bunurilor care pot fi revendicate rămâne aceeași ca anul trecut:

  • Bancă – 1.050 de lei / bucata.
  • Puieţi pomi ornamentali – 25 lei/bucata.
  • Arbuşti – 10 lei bucata.
  • Gard viu – 30 lei/metru
  • Flori diferite specii – 2 lei / fir
  • Semințe gazon – 22 lei / kg
  • Gard de protecţie – 78,50 lei/metru
  • Pământ fertil pentru zone verzi – 60 lei / mc.
  • Toţi paşii pentru depunerea cererilor

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie

Responsabilul scării sau persoana care face solicitarea selectează bunurile pe care ar dori să le folosească în zona verde, apoi scrie cererea, care este aprobată de reprezentantul sau președintele asociației de proprietari.

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie, de luni până miercuri între orele 8.00 și 16.00, joi între orele 8.00 și 17.00 și vineri între orele 8.00 și 15.00, sau trimisă online la adresa info@sepsi.ro.

Solicitanții vor fi informați apoi cu privire la decizia luată.

În cazul unei decizii pozitive, valoarea coplății trebuie plătită la Direcția Finanțelor Publice Locale (strada Oltului nr. 2) sau poate fi virată în contul RO02TREZ25621360250XXXXX.

„Puteți ridica bunurile de la Grădinăria oraşului (strada Arcuşului, nr. 22) în zilele lucrătoare între orele 9 și 11, pe baza dovezii plăţii. Momentul exact al ridicării produselor va fi indicat în documentul de confirmare a aprobării cererii.

Transportul și plantarea bunurilor, precum şi instalarea și întreținerea băncilor și a gardurilor sunt în responsabilitatea solicitantului.

Este important de reținut că cererile pot fi depuse până la sfârșitul lunii aprilie, dar nu trebuie lăsate pentru ultima clipă, deoarece plantele aflate în perioada de vegetație sunt mai vulnerabile la transplantarea din primăvara târzie.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să-l contactați pe Karácsony Attila József de la Grădinăria oraşului la numărul de telefon 0267 314 173”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Sfântu Gheorghe.

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pe acest an

Publicat

Arhivă foto

În cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate vineri, Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pentru anul curent, cu o estimare de 334 de milioane de lei.

Primarul municipiului, Antal Arpad, a declarat că acesta a fost construit într-o notă „realist-pesimistă”, dar, cu siguranţă, va depăşi bugetul pe care oraşul l-a avut anul trecut.

„Practic, în fiecare an pornim de la un buget care e mai mic decât bugetul pe care îl realizăm la sfârşitul anului.

Anul trecut am estimat venituri de 255 de milioane de lei, iar până la sfârşitul anului am realizat 329 de milioane de lei, adică cu 29% mai mult.

Asta în ciuda faptului că am avut un an extrem de dificil, foarte greu, cu nişte decizii guvernamentale care ne-au creat foarte multe dificultăţi, mai ales în a doua jumătate a anului, dar, în ciuda tuturor dificultăţilor, din punct de vedere bugetar, am avut un an bun”, a spus primarul Antal Arpad.

Acesta a menţionat că bugetul din acest an porneşte de la 334 de milioane de lei şi este format din impozitele pe imobile, terenuri şi autovehicule plătite de cetăţenii municipiului, care reprezintă sub 3% din total, din impozite ale persoanelor juridice, impozite pe venit, sume provenite din fonduri europene şi guvernamentale, precum şi alocări din TVA.

Primarul a mai spus că bugetul pe 2024 este un „buget al rezilienţei”, axat pe investiţii care să permită oraşului să facă faţă „şocurilor exterioare”.

Declarațiile primarului

„Încercăm ca oraşul să fie rezilient la şocurile care vin din exterior, fie că vorbim de schimbări legislative, fie că vorbim de efectele războaielor, creşterea preţurilor.

Evident că nu vom realiza acest lucru într-un singur an, cu un singur buget, dar pe următorii 3 – 5 ani construim bugetele în această direcţie, pentru ca toate instituţiile şi oamenii să fie în siguranţă.

Pentru că indiferent de ce decizii haotice se iau la nivel central, noi trebuie să mergem în direcţia cea bună. (…)

În 2008, când am venit acasă din Bucureşti, din Parlament, am spus două lucruri esenţiale: pe de o parte că vom ţine un echilibru între dezvoltarea comunităţii şi lucrările de infrastructură, şi, pe de altă parte, că vom depune eforturi pentru ca funcţionarea oraşului să fie realizată din taxele şi impozitele plătite de locuitori, dar pentru dezvoltarea oraşului vom aduce din fonduri din Bucureşti, Bruxelles, Budapesta, de unde se poate”, a menţionat primarul. Agerpres

Citește mai departe