Mai mulţi parlamentari liberali propun, într-un proiect depus la Parlament, ca în 2024 să fie instituit Anul Avram Iancu. Propunerea legislativă a fost semnată de 45 parlamentari PNL şi doi de la PSD.

„Se instituie anul 2024 ca Anul Avram Iancu, pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea revoluţionarului Avram Iancu”, prevede proiectul.

Cu acest prilej, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor putea organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram Iancu.

Aceste instituţii vor putea aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute, în limita alocărilor bugetare aprobate, mai stipulează proiectul.

Semnatarii proiectului susţin, în expunerea de motive, că este „oportună” şi „necesară” promovarea acestei iniţiative pentru a contribui la „consolidarea rezilienţei coeziunii dintre cetăţenii români”.

„1848 reprezintă un adevărat moment de inflexiune în istoria europeană şi naţională. Cunoscut drept ‘Primăvara popoarelor’, anul 1848 va fi martorul declanşării unor curente de gândire care nu vor mai putea fi oprite.

Momentul care a marcat consolidarea conceptului de naţiune, Revoluţia Paşoptistă din spaţiul românesc, deşi înfrântă de Puterile acelui timp, va rămâne în mentalul nostru colectiv drept momentul care a dat naştere întregului şir de evenimente ce, în cele din urmă, au condus la realizarea unui stat naţional unitar şi unificat. (…) Poate cea mai reprezentativă figură pentru anul revoluţionar din spaţiul românesc, cu precădere zona Transilvaniei, o reprezintă Avram Iancu.

Născut în anul 1824, Avram Iancu, în vârstă de doar 24 de ani, a fost figura principală în ceea ce priveşte cristalizarea şi coagularea doleanţelor românilor, precum şi organizarea rezistenţei acestora împotriva forţelor contrare intereselor populaţiei româneşti din Ardeal”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Agerpres