Connect with us

Eveniment

REPORTAJ Mureş: O familie din Germania şi-a stabilit reşedinţa pe timpul pandemiei la conacul de la Găneşti

Publicat


O familie de saşi plecaţi de peste 30 de ani în Germania, şi care deţin o afacere la Târnăveni, şi-au stabilit reşedinţa pe perioada pandemiei de coronavirus la conacul din Găneşti, întrucât nu au mai putut merge în ţara de domiciliu fără a sta în carantină, ei încercând să dezvolte în acest timp şi o serie de culturi bio.

Erich Johann şi Annemarie Jikeli au cumpărat conacul din Găneşti în anul 2000, după ce anterior au închiriat spaţiul pentru birouri. Când au realizat că în zonă nu există niciun hotel decent, care să furnizeze cu regularitate apă caldă, au decis amenajarea unor camere în care să se cazeze şi să ofere cazare şi altor persoane aflate în călătorii de business în zonă.

„Suntem în Germania din anii ’80, dar pulsul nostru aici bate, aici ne-am născut, iar limba este un mare avantaj. Am crescut aici şi ne-am întors pentru că ne-a chemat inima. Am achiziţionat conacul în anul 2000. În prima fază a fost închiriat, am avut nişte birouri, apoi a fost scos la vânzare şi am hotărât să îl cumpărăm. De Găneşti nu ne-a legat nimic, eu sunt născut la 7 kilometri de aici, în Băgaciu, şi am avut o activitate economică la Târnăveni, aşa s-a legat conacul de noi şi noi de el. Când am cumpărat clădirea, aveam la Târnăveni o afacere şi nu exista un hotel unde să putem să stăm, cu apă caldă, aşa că am hotărât să ne căutăm ceva, unde să avem un dulap de haine, fiindcă în acel hotel ba era apă caldă, ba nu era. Am cumpărat şi terenul cu o suprafaţă de 45.000 mp şi apoi am mai achiziţionat încă o suprafaţă de 7.000 mp, unde avem o grădină de zarzavaturi, o livadă şi un pic de fâneaţă pentru atmosferă. Acum avem aici 9 camere, este ceva mic, suntem axaţi pe cazarea prietenilor, reprezentanţi de firme, ei se cazează la noi în extrasezon”, a declarat, pentru AGERPRES, Erich Johann Jikeli.

 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Familia Jikeli a restaurat şi pivniţa de sub conac care are o capacitate să adăpostească 200.000 litri de vin şi, un timp, a şi adăpostit vinul produs dintr-o viţă-de-vie veche de peste 70 de ani.

„Între timp s-a schimbat tehnologia şi, întrucât nu se mai depozitează vin în butoaie de lemn, ci în inox, pivniţa a fost transformată în cramă. Aşa că avem doi colaboratori care au venit din Tirolul de Sud şi unul din Franţa, iar acum noi folosim pivniţa, cam 90%, pentru show-uri şi degustări de vinuri. Vin diverse grupuri, au venit în permanenţă până la pandemie – din Germania şi Franţa. Anul 2020 a fost foarte bun în domeniul turismului, nu am avut clienţii străini pe care îi aveam în mod normal, dar au venit foarte mulţi din România”, a arătat Erich Johann Jikeli.

Annemarie Jikeli este în România din anul 2014 şi de atunci s-a născut ideea amenajării acestui boutique hotel la conacul de la Găneşti, iar acum familia dezvoltă în zonă şi o afacere cu produse bio. Ea arată că mâncarea bio va fi tot mai dorită în viitor, aceste produse fiind la mare căutare în ţările occidentale, cum ar fi Germania.

 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

„Înainte să vin în România a început soţul să certifice bio tot arealul. Suntem certificaţi bio cu livada şi grădina de legume. Bio va fi tot mai important în anii următori. Cred că suntem singura locaţie de genul acesta, un conac cu o suprafaţă ca a noastră, certificaţi bio. În Bavaria, unde locuim noi, este un ţăran care a concesionat foarte mult teren şi este certificat bio. Când vrem ouă şi lapte, mergem cu cutia şi cu sticla, iar dacă producătorul are, le primim, dacă nu, aşteptăm. Aşa aşteaptă toţi. Toată lumea lasă banii şi ambalajul şi aşteaptă până când agricultorul are produsul”, a precizat Annemarie Jikeli.

Soţul ei, Erich Johann Jikeli, a precizat că acum deţin o suprafaţă de 700 mp de teren pentru legume cultivate bio, plus o suprafaţă cu viţă-de-vie de aproape 2 hectare, pe pari, o viţă veche de peste 70 de ani.

Pe partea de produse bio, familia Jikeli are o serie de proiecte în derulare cu produse româneşti pe care intenţionează să o extindă şi că, deocamdată, producţia este doar pentru restaurantul propriu – legume, siropuri, sucuri şi murături.

 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

„Sistemul bio e foarte dificil. Am înfiinţat un câmp de test de usturoi românesc, nu am avut succes trei ani, nu a funcţionat fiindcă nu este piaţă. E foarte dificil, trebuie lucrat totul cu mâna, nu foloseşti substanţe. Anul trecut am înfiinţat o suprafaţă de test pentru grâu fără gluten, dar nu renunţăm la idee deşi nu am avut succes. Anul trecut am plantat o suprafaţă mică de porumb, soiuri vechi, autohtone. Noi facem o producţie de 1,5 tone la hectar, nu e cantitate, e calitate, însă sunt soiuri vechi. Deocamdată e o pasiune, fiindcă trebuie să ai un sac de bani şi să îi investeşti în usturoi şi porumb românesc, fiindcă aici sunt puţini oamenii care ştiu să aprecieze asta, dar noi nu renunţăm la idee. Deocamdată totul e pentru noi şi pentru prietenii noştri, nu comercializăm nimic. La firma noastră avem un departament pentru fructe de pădure şi acolo dorim să facem şi partea de produse bio”, a arătat Erich Johann Jikeli.

Ei au decis ca această perioadă a pandemiei să rămână în România şi să se ocupe mai ales de conac şi de culturile bio. Fiicele soţilor Jikeli sunt însă în Germania şi, de când cu pandemia, discuţiile de familie se poartă online, la fel şi jocurile cu nepotul.

„Mă joc cu nepotul pe Skype şi câte o oră, parcă ar fi aici. Este foarte ciudată situaţia, anul trecut noi am stat aici şi apoi ne-am văzut în Grecia şi Portugalia, altfel intram în carantină, de aceea ne-am văzut pe unde se putea”, a mai spus Annemarie Jikeli.

 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Cât despre paragina în care se regăsesc majoritatea castelelor şi conacelor din judeţul Mureş, soţii Jikeli cred că acestea necesită foarte mult timp şi sunt prea puţini oameni care sunt dispuşi să investească în ceva ce nu se ştie dacă în timp va întoarce banii înapoi.

„Aici nu câştigăm, doar investim sau se câştigă foarte puţin. Cred că din toate conacele pe care le cunosc nu ştiu dacă sunt 10% întreţinute, trebuie să ai o afacere pe lângă ele ca să le poţi întreţine. De la a cumpăra până la a funcţiona e cale lungă. Vă spun că aceste clădiri vechi sunt greu de întreţinut, în fiecare primăvară trebuie să investeşti serios. Sufletul acestui conac este soţia mea, de aceea funcţionează”, a explicat Erich Johann Jikeli.

Conacul Dániel din Găneşti este construit în stil neoclasic, iar despre ridicarea acestuia în secolul XIX nu s-au păstrat documente.

 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Proprietarul castelului din secolul al XIX-lea a fost Dániel Mihály, descendentul unei familii armene, care se presupune că a cumpărat proprietatea. Singurele documente care există despre conac sunt cele de la naţionalizarea proprietăţii, în anul 1949, de la fiul lui Dániel Mihály, despre care se spunea că era al doilea proprietar al domeniului din Găneşti.

După naţionalizare, conacul şi clădirile adiacente au adăpostit sediul CAP-ului din localitate, iar după 1990 a fost restituit familiei Dániel, care l-a vândut familiei Erich Johann şi Annemarie Jikeli. AGERPRES / (A – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilăeditor online: Adrian Dădârlat, )
sursa Agerpres

ȘTIREA TA pe Ardeal24 - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alba

Comunicat: Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia, s-a înscris în PNL Alba

Publicat

Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia și consilier local, a anunțat că s-a alăturat echipei PNL. Spune că ”valorile liberale comune mă fac să simt acest pas ca pe o întoarcere acasă”.

”După o perioadă în care am analizat foarte mult tot ceea ce s-a întâmplat, de la alegerile locale și cele generale, până la evenimentele politice la zi, am luat o decizie corectă, dar și asumată. Pe unii poate îi voi surprinde, însă pe cei mai mulți îi voi convinge că tot ce va însemna viitorul meu politic, de acum  încolo, va fi mereu pentru oameni și mereu între oameni.

Fără a avea neapărat o experiență imensă în spate, am totuși acea experiență politică prin care știu cum să pun totul în folosul celor care așteaptă atât de multe de la clasa politică, dar mai ales de la oamenii de administrație (la orice nivel ar fi ea). Mai am mult de crescut și multe de învățat! Prima și singura mea experiență politică a fost în ALDE, pentru că am crezut în valorile liberale care, la acel moment, păreau a fi susținute cel mai mult de Călin Popescu Tăriceanu. Motiv pentru care am făcut pasul de a intra în politică alături de acei colegi, mulți dintre ei devenindu-mi prieteni. Din păcate, politica…

Vezi mai mult pe Alba24

Citește mai departe

Alba

Vlad Voiculescu spune că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătății

Publicat

Vlad Voiculescu afirmă că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătății.

”Eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă”, a declarat Voiculescu, luni, la Europa FM, întrebat dacă este posibil să revină în funcție.

Ministrul demis săptămâna trecută spune că nu există niciun motiv pentru care Alianța USR Plus să nu îl nominalizeze din nou pentru această funcție.

Vlad Voiculescu a făcut aceste afirmații la Europa FM când a explicat că viitorul ministru al Sănătății trebuie să schimbe modul în care se ocupă funcțiile din sistemul sanitar.

R: Suntem una dintre puținele țări unde există aceste contracte pe viață. Ați propune o astfel de schimbare?

Vlad Voiculescu: Nu numai dacă aș reveni, o să propun oricum. Și USR PLUS, prin noul ministru, că o să fiu eu sau altul, cu siguranță trebuie să o facă.

R:O secundă, cum să fiți dumneavoastră noul ministru?

Vlad Voiculescu:Da, eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă.

R: Adică, azi la negocieri, coaliția se duce cu numele dumneavoastră?

Vlad Voiculescu: Asta e treaba Coaliției.

Vlad Voiculescu a declarat că…

Vezi mai mult pe Alba24

Citește mai departe

Alba

La Blaj continuă investițiile în infrastructura sportivă. Gazon nou și sistem automat de irigații, la Stadionul CIL din Veza

Publicat

Stadionul CIL aflat în cartierul Veza din Blaj, lângă Sala Polivalentă aflată în construcție, va beneficia de un gazon nou și un sistem automat de irigații. 

Primăria Blaj a cumpărat recent, prin intermediul platformei Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), lucrări de montare gazon și sistem automat de irigații la Stadionul CIL.

Valoarea investiției este de 315.900 de lei (circa 64.174 de euro), ofertantul fiind Landscape Universal SRL, o firmă din localitate.

Contractul prevede instalarea unui sistem automat de irigații și montarea de rulouri de gazon pentru parcuri și terenuri sportive, pe o suprafață de 8.100 metri pătrați.

Citește și Reîncep lucrările la Sala Polivalentă de la Blaj. Primăria a predat constructorului amplasamentul

Reamintim faptul că lucrările la Sala Polivalentă din Blaj au reînceput recent, după ce Primăria a predat amplasamentul firmei care a câștigat licitația, ACI Cluj-Napoca SA.

Contractul inițial, atribuit în noiembrie 2018 către firma italiană Frimat SPA, a fost reziliat pentru „neîndeplinirea obligațiilor contractuale”.

Vezi mai mult pe Alba24

Citește mai departe

Alba

Când încep programele Rabla pentru mașini și electrocasnice. Precizările ministrului Mediului

Publicat

Programele Rabla pentru mașini și pentru electrocasnice devin operaționale în scurt timp, după ce Guvernul va aproba, săptămâna aceasta, bugetul Administrației Fondului de Mediu, a anunțat telefonic la Digi24 ministrul Mediului Tanczos Barna.

„Se va aproba acest buget, sper, miercuri”, a spus ministrul, care a precizat că este vorba despre programele Rabla Clasic, Rabla Plus și Rabla Electrocasnice.

Ministrul spune că bugetul pentru Rabla Plus, care finanțează automobile plug-in și electrice, a fost dublat, și că a fost dublat astfel și numărul de mașini ce vor putea fi achiziționate, avansând și ideea unei suplimentări de buget pentru această zonă a pieței auto.

Pentru Rabla Clasic creșterea este de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, adică aproximativ 1.500 de euro pentru un tichet, iar valoarea ecobonusului crește de la 1.000 la 1.500 de lei și de la 2.500 la 3.000 de lei, „astfel încât mașinile care au emisii mai scăzute să beneficieze de un sprijin în plus”, a precizat ministrul Mediului.

Tanczos Barna spune că după aprobarea bugetului AFM este o chestiune de zile până când programele vor deveni operaționale.

Ministrul a adăugat că platforma pentru Rabla Electrocasnice va fi funcțională, după problema de…

Vezi mai mult pe Alba24

Citește mai departe