Un accident rutier soldat cu rănirea unei persoane a avut loc, marți după-amiază pe DN1 E60, în județul Cluj.

Potrivit ISU Cluj, pompierii de la Detașamentul Huedin au intervenit la un accident rutier petrecut pe DN1 E60, la intersecție cu localitatea Leghia.

În accident a fost implicat un autotren, care este răsturnat.

Din primele informații, în cabina autotrenului este încarcerat un bărbat.

Se acționează la fața locului cu două autospeciale cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD și o ambulanță SAJ.

Stire in actualizare

Ordinul prin care Aeroportul Brașov – Ghimbav a fost certificat ca aeroport internațional a fost semnat marți de către ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Aeroportul Braşov va putea opera curse internaţionale!

Am semnat astăzi Ordinul de Ministru prin care Aeroportul Braşov -Ghimbav, aflat în coordonarea Consiliului Judeţean Braşov, a fost certificat ca aeroport internaţional şi va putea opera curse externe de la mijlocul lunii iunie”, a scris Grindeanu pe Facebook.

La finalul lunii mai, consilierii judeţeni braşoveni au aprobat scenariul privind finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi viitoarele investiţii de la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, în vederea depunerii prenotificării, la Comisia Europeană, pentru obţinerea unui ajutor de stat.

Conform documentelor adoptate de consilierii judeţeni, în scenariul cel mai pesimist, acest ajutor ar urma să aibă o valoare maximă de 2.325.822 de euro, iar în scenariul de bază, neutru şi cel optimist, de 1,98 milioane de euro, ambele scenarii fiind realizate în baza deficitului de finanţare operaţională de 1 martie.

Totodată, în documentele anexă la Hotărârea aprobată joi se face referire şi la planurile de investiţii pentru viitor.

Astfel, în condiţiile în care, CJ Braşov estimează că, în 2026, se va atinge pragul de un milion de călători, se va impune construcţia unui al doilea terminal.

Acesta ar urma să fie realizat în perioada 2027 – 2033, cu o valoare estimată a investiţiei de peste 23 milioane de euro.

Lucrările ar urma să fie finanţate în proporţie de 92% din veniturile de exploatare a aeroportului, diferenţa de 8% urmând a fi asigurată din alte surse (subvenţii, bugetul de stat sau fonduri europene). Agerpres

sursa foto: Facebook / Aeroportul Internațional Brașov, arhivă foto

Locuitorii blocurilor de locuințe și utilizatorii instituțiilor publice din orașul Întorsura Buzăului, care sunt conectați la sistemul centralizat de termoficare, vor experimenta o lipsă de apă caldă la robinet până în luna octombrie.

Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termică a anunţat că, în baza HCL 58/2023, furnizarea agentului termic a fost oprită începând cu data de 5 iunie, centrala urmând să intre în revizii şi reparaţii.

Potrivit sursei citate, serviciul va fi reluat în data de 1 octombrie.

Primarul oraşului Întorsura Buzăului, Raul Urdă, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că în perioada verii se va lucra şi la extinderea reţelei de termoficare, aceasta urmând să fie prelungită până la viitorul bazin de înot, aflat în construcţie.

Acesta a precizat, totodată, că un alt motiv pentru care centrala termică a fost oprită îl reprezintă pierderile considerabile pe care aceasta le înregistrează pe timpul verii, când nu se furnizează căldură.

Fiind al cincilea an în care centrala este oprită pe timpul verii, o parte dintre locatarii blocurilor şi-au pus boilere electrice în apartamente, iar ceilalţi îşi încălzesc apa necesară la aragazul cu butelie, pentru că în Întorsura Buzăului nu există gaz metan.

Centrala termică din Întorsura Buzăului, care funcţionează cu biomasă, a fost pusă în funcţiune în anul 2004 printr-un program finanţat de guvernul danez şi cel român, care a sprijinit instalarea unor centrale similare şi în localităţile Gheorgheni, Huedin, Vatra Dornei şi Vlăhiţa, dar autorităţile locale vor să construiască o nouă centrală, mai eficientă şi mai rentabilă. Agerpres

Directorul instituției, Haschi Andras, a declarat pentru AGERPRES că în acest an, la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Harghita, un număr de 24.954 de fermieri au depus cereri pentru obținerea subvențiilor, înregistrându-se o ușoară scădere în comparație cu anul trecut.

Potrivit sursei citate, scăderea numărului de cereri şi a suprafeţei este una normală, în contextul în care unele păşuni se împăduresc şi fermierii nu vor să defrişeze puietul, dar şi pentru că unii fermieri decedează, iar cererile sunt preluate de copii.

„În judeţul Harghita avem un număr de 24.954 de cereri, cu 642 de cereri mai puţine ca anul trecut, (…) având o suprafaţă totală de 179.970 de hectare, cu 2500 de hectare mai puţin faţă de anul trecut. (…)

În fiecare an numărul cererilor scade, în general, atât la nivel naţional, cât la nivel judeţean fermierii sunt în vârstă, cei tineri preiau cererea părinţilor decedaţi, asta înseamnă că scade numărul de cereri.

Practic se unesc cererile sau se cuplează, să spun aşa, şi de aici se şi vede (scăderea – n.red.). (…)

Suntem în zonă de munte, unde şi păşunile se împăduresc, oamenii nu vor să defrişeze nici chiar puietul, aşa că suprafeţele scad puţin, dar nu este o scădere semnificativă, este ceva absolut normal”, a explicat Haschi Andras.

Scădere ușoară a numărului de fermieri care solicită subvenții la APIA Harghita în acest an. Campania de depunere a cererilor unice pe suprafaţă pentru anul 2023 a fost una de succes,

Acesta a spus că urmează o perioadă de controale administrative, urmând ca toate documentele să fie reverificate şi completate, dacă va fi nevoie, în timpul verii vor fi efectuate vizitele în teren, iar plata subvenţiei va avea loc, cel mai probabil, spre sfârşitul anului.

Potrivit lui Haschi, campania de depunere a cererilor unice pe suprafaţă pentru anul 2023 a fost una de succes, în Harghita, în ciuda anumitor dificultăţi.

„A fost o campanie destul de grea, având în vedere faptul că tot programul de subvenţionare este unul nou, nu mai lucrăm cu aşa-numitul PNDR, ci avem un Plan Naţional Strategic, care este nou atât pentru angajaţii APIA, cât şi pentru fermieri. (…)

Nu au fost probleme deosebite, noi lucrăm într-un stil mai aparte zic, lucrăm împreună cu autorităţile locale, asta înseamnă că fermierul care nu se descurcă în birocraţie este ajutat de către diverse echipe care fac tot posibilul ca fermierii să şi toată depunere, depune cererea în mod corect şi la timp”, a precizat Haschi Andras.

De asemenea, şeful APIA Harghita a mai spus că fermierii din judeţ primesc, în fiecare an, între 70 şi 80 milioane de euro subvenţii de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat, fonduri folosite pentru dezvoltarea fermelor, dar şi pentru a-şi crea condiţii de trai mai bune în mediul rural. Agerpres