Preşedintele Federaţiei Române de Rugby (FRR), Alin Petrache, a declarat, miercuri, că instituţia pe care o conduce nu doreşte administrarea sau proprietatea asupra noului Stadion Arcul de Triumf, ci drept de folosinţă gratuită pentru următorii 49 de ani.

„Sper ca aceste acte juridice semnate între două entităţi să fie respectate. În 2015, când am predat terenul, în hotărârea Adunării Generale a FRR, în Hotărârea de Guvern, în nota de fundamentare scrie clar că Federaţia Română de Rugby cedează acest teren pe perioada construcţiei urmând ca la finalizarea lucrărilor să revină în folosinţă gratuită pentru 49 de ani FRR. Nu ştiu dacă am fost înţeles corect, nu ne dorim administrare, nu ne dorim proprietate, dorim să avem acei 49 de ani de folosinţă gratuită a stadionului”, a afirmat preşedintele la finalul unui eveniment în cadrul căruia a fost prezentat noul echipament de joc al echipei naţionale de rugby.

Întrebat dacă Federaţia Română de Rugby este pregătită de un proces cu Guvernul României pentru a primi dreptul de folosinţă asupra arenei, Petrache a răspuns: „Nu ştiu dacă este pregătită de un proces, pentru că nu ne gândim neapărat la un proces. Vorbim însă de o istorie, de nişte acte juridice semnate între două entităţi, Federaţia Română de Rugby şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Această poveste a stadionului a început în 2012, sunt aproape 10 ani în care am muncit, am făcut proiecte, am plătit proiecte, am scos avize pe banii noştri, am obţinut autorizaţiile, PUZ-urile şi multe alte lucruri”.

Acesta a subliniat că FRR a cheltuit bani cu proiectul noului stadion, achitând inclusiv costurile de demolare a fostei arene.

„FRR nu şi-a dorit decât să pună la dispoziţie Campionatului European de fotbal 2020 un stadion pentru antrenamente. Dar socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Cred că din bunătate se întâmplă … pentru că eram primul stadion pe care echipele de la CE 2020 se puteau antrena… Noi ne-am dărâmat singuri stadionul, noi singuri am făcut proiectele, noi am făcut această minunată arenă, bineînţeles cu bani publici, cu banii statului român. Nu mă gândesc că îl pierdem … teamă rugbystului nu i-a fost niciodată … dar avem o anumită frustrare. Am început un proiect în 2012 şi ne-am ţinut de el şi l-am terminat. Sper ca lucrurile astea să fie un semnal de alarmă pentru cineva şi să fie un model de bună practică. Pentru că am fost foarte consecvenţi, am stat pe acest proiect al stadionului până l-am încheiat. Desigur, cu ajutorul Guvernelor care s-au succedat … au fost undeva la 14 miniştri ai sportului şi aproape 7 premieri în toată această perioadă, care au fost alături de acest proiect şi sper să fie şi în continuare”, a explicat el.

Alin Petrache nu consideră că în spatele diferendului dintre FRR şi MTS privind noul Stadion Arcul de Triumf se află un „interes politic”. El a precizat că a discutat deja cu vicepremierul României, Kelemen Hunor, problema arenei.

„Nu cred că e vorba despre un interes politic, cred că suntem focusaţi pe alte lucruri. După cum se ştie, se aşteaptă bugetul, sunt alte lucruri pe care ministerele le pun în faţă, nu stă nimeni după un stadion. Dar este de o importanţă primordială, de o importanţă maximă pentru noi, pentru că, iată, de doi ani de când a început construcţia mergem prin ţară pentru a juca pe arene de un anumit standard şi primim foarte multe refuzuri din partea entităţilor … şi lucrul ăsta ne frustrează. Am vrea să jucăm acasă, pe Stadionul Arcul de Triumf, Stadionul Naţional de Rugby, aşa cum a fost el conceput. Am avut ieri o întâlnire cu vicepremierul Kelemen Hunor care m-a ascultat. Încearcă să medieze această situaţie. Şi cred eu că sunt oameni de stat care înţeleg aceste nevoi pe care sportul le are. Cred că dacă această pandemie ne-ar fi prins cu câteva stadioane şi săli polivalente date în folosinţă gratuită federaţiilor, atunci am fi putut organiza acele bule pentru a ţine în pregătire loturile naţionale”, a afirmat oficialul.

FRR şi-ar dori ca Stadionul Arcul de Triumf să fie inaugurat de echipa naţională de rugby a României în luna martie.

„Ne dorim să jucăm calificările pentru Cupa Mondială pe Arcul de Triumf, de asta am construit acest stadion. Noi sperăm ca din 6-7 martie când vom juca primul meci … să sperăm că va fi pe teren propriu, pentru că depindem de ranking … să jucăm la Bucureşti şi să inaugurăm acest stadion cu echipa naţională a României”, a mai afirmat Petrache.

La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR, care a precizat că va „lupta” inclusiv în instanţă pentru stadionul său”, se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.

De cealaltă parte, MTS, care a anulat un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii, a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este „administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional” şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de MTS.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (A-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)

Agerpres