Cinci foşti şi actuali internaţionali români de rugby, Stelian Burcea, Valentin Calafeteanu, Florin Vlaicu, Samuel Mariş şi Valentin Popârlan, au făcut un apel către ministrul Eduard Novak, ei afirmând într-o scrisoare deschisă că sunt îngrijoraţi de planurile Ministerului Tineretului şi Sportului de a prelua noul Stadion Arcul de Triumf.
 
„Ne îngrijorează şi ne întristează planurile MTS de a prelua Stadionul Arcul de Triumf. Majoritatea dintre noi suntem legaţi pe viaţă de această bucată de pământ. Este locul pe care l-am asimilat cu Acasă. Poate pentru dumneavoastră şi colegii din minister este doar un alt spaţiu de administrat, dar pentru noi este totul. Nu trebui să vă supăraţi că unii dintre noi sau suporterii naţionalei au protestat în stradă. Avem determinarea celor cărora li se ia totul şi ne vom comporta ca atare până la final. Vă spunem despre rugbiştii din mijlocul cărora venim că au fost mereu băieţi de treabă cu respect şi fair play pentru adversar dar până în momentul în care ni s-a comis o nedreptate”, notează rugbiştii în scrisoarea postată în reţelele de socializare.
 
„Poate suntem insignifianţi pentru dumneavoastră, dar aşa cum am făcut-o de atâtea ori pentru echipa naţională am pus totul pe teren pentru sportul nostru. Şi aşa vom face şi acum. Pe Arcul de Triumf am câştigat meciuri, am pierdut, ne-am antrenat, am plâns, ne-am bucurat, ne-am accidentat. Nu numai cu echipa naţională. De la copii şi juniori, cei din Bucureşti veneam sâmbăta şi duminica să jucăm pe Arc. Toate turneele finale cu echipe din toată ţara veneau pentru meciuri pe Arc. Noi şi antrenorii noştri am udat această iarbă cu sudoare, sânge şi lacrimi. Nimeni nu ne poate lua asta. A fost al nostru şi când nu era apă caldă şi când noroiul era până la glezne şi când tribunele abia mai stăteau în picioare, dar şi când am câştigat şi când ne-am bucurat împreună”, au adăugat ei.

În scrisoarea deschisă se dă ca exemplu Georgia, adversara tradiţională a României, care din 2012 a investit masiv în infrastructura de rugby.

„Ani de zile aţi auzit despre meciurile noastre cu Georgia. Cea care în ultimii ani ne-a depăşit şi care este acum deasupra noastră. Are rost să vă spunem cât de uluiţi eram noi şi colegii noştri când mergeam să jucăm pe cele mai noi şi mai moderne stadioane la ei în ţară? Sau că Guvernul lor le-a construit baze, exclusiv de rugby, în cam toate oraşele mari încă din 2012? Facem apel la dumneavoastră să priviţi omeneşte şi ca un sportiv drept către toate generaţiile tinere cărora li se va lua şansa de a duce mai departe flacăra sportului nostru. Nu întrerupeţi o tradiţie care durează de peste 100 de ani. Ştim că poate este ultima din sportul românesc. În virtutea principiilor de sport sperăm să ne ascultaţi şi să vă comportaţi ca un campion aşa cum ştim că aţi fost”, se mai menţionează în scrisoare.
 
Documentul este semnat de Stelian Burcea (fost căpitan al echipei naţionale, fost internaţional de seniori şi juniori, 71 de selecţii), Valentin Calafeteanu (fost internaţional de seniori şi juniori, 100 selecţii pentru România), Florin Vlaicu (internaţional de seniori şi juniori, 124 selecţii pentru România, cel mai selecţionat jucător din istoria naţionalei, cel mai bun marcator din istoria naţionalei), Samuel Mariş (fost internaţional de seniori şi juniori, 6 selecţii pentru România) şi Valentin Popârlan (internaţional de seniori şi juniori, 77 selecţii pentru România).

Ministerul Tineretului şi Sportului a preluat, marţi, oficial, Stadionul Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului în vederea găzduirii la Bucureşti a patru meciuri din cadrul Campionatului European de fotbal.

Evenimentul de preluare s-a desfăşurat într-o conferinţă de presă la sediul MTS, deşi iniţial fusese programat la 28 ianuarie la Stadionul Arcul de Triumf. Amânarea şi mutarea evenimentului au venit pe fondul acuzelor lansate de Federaţia Română de Rugby, care solicită MTS cedarea Stadionului Arcul de Triumf în folosinţă gratuită pentru 49 de ani, aşa cum prevăd documentele semnate înainte de predarea fostului stadion pentru modernizare.

La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR, care a precizat că va „lupta” inclusiv în instanţă pentru stadionul său, se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.

De cealaltă parte, MTS a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este „administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional” şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de minister. În opinia conducerii MTS, nu există prevederi legale pentru revenirea în folosinţă gratuită către Federaţia Română de Rugby.

De altfel, ministerul a acuzat FRR că vrea să obţină venituri de pe urma noului stadion, deşi acesta a fost construit din bani publici. „Nu poate fi acceptată ipoteza ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra acestui centru sportiv şi să obţină venituri de pe urma sa. Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină sportul şi sportivii români şi nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului”, a notat MTS într-un comunicat de presă.

Suporterii de rugby din România au format, la 7 februarie, un lanţ uman în jurul Stadionului Arcul de Triumf în semn de protest faţă de preluarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a arenei recent construite de Compania Naţională de Investiţii. Ei au afişat pancarte pe care era inscripţionate mesaje precum „Stroe şi Novak au defrişat stejarii”, „Atenţie, rechini imobiliari”, dar şi un banner cu „Arcul e casa rugby-ului” care a fost legat de gardul noului stadion.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. Stadionul Arcul de Triumf, care a costat 37 de milioane de euro, este al doua arenă finalizată dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie 2020. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Agerpres