Federaţia Română de Rugby solicită Ministerului Tineretului şi Sportului, prin intermediul unui comunicat de presă, să facă publice grupurile de interese despre care afirma că ar putea realiza profit în urma investiţiilor de la stadionul Arcul de Triumf din Capitală.

„Federaţia Română de Rugby solicită Ministerului Tineretului şi Sportului să facă publice grupurile de interese despre care pomeneşte în ultimul său comunicat de presă. Considerăm că această ultimă comunicare a MTS este o jignire la adresa istoriei sportului nostru, la adresa tuturor sportivilor, antrenorilor şi fanilor noştri. MTS trebuie să îşi ceară scuze tuturor celor pe care i-a jignit cu această declaraţie gratuită şi nefondată. Din păcate, constatăm că domnul ministru Novak s-a transformat în om politic şi nu mai ţine cont nici de tradiţia, nici de documentele semnate anterior, nici de munca noastră pentru construcţia acestui stadion. Şi nici de faptul că am renunţat la dreptul de folosinţă gratuită pe care îl aveam până în anul 2051. Menţiunile legate de anumite legi sunt arbitrare şi nu reflectă documentele semnate anterior construirii noului stadion”, se arată în comunicatul FRR, publicat pe site-ul oficial.

Federaţia Română de Rugby îi solicită ministrului Eduard Novak să facă unele clarificări legate de noua arenă: „Sunt o serie de chestiuni de natură juridică pe care domnul ministru Novak are datoria morală să le lămurească pentru opinia publică: Îl rugăm pe domnul ministru Novak să ne transmită extrasul din lege în care este stipulat nivelul de valoare al unei investiţii la care o federaţie sportivă naţională poate primi drept de folosinţă gratuită. Îi cerem domnului ministru Novak să ne transmită câte discipline sportive au disputat meciuri pe Arena Naţională. În acest caz, dar şi în multe altele, interesele contribuabililor care îndrăgesc şi alte sporturi nu au fost lezate? Îi atragem atenţia domnului ministru că o federaţie sportivă naţională nu este doar o persoană juridică de drept privat, este o structură sportivă de interes naţional, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ”.

FRR precizează că modernizarea stadionului Arcul de Triumf nu a fost condiţionată de organizarea meciurilor de la EURO 2020.

„Pentru corecta informare a opiniei publice faţă de comunicatul de presă remis de ministrul Eduard Novak, precizăm:
a. Conform HG 97/2002 FRR a primit în folosinţă gratuită pe 49 de ani un teren în suprafaţă de 41.341 mp din care 26.251,02 suprafaţă construită.
b. În anul 2013, FRR a iniţiat procedurile legale de modernizare a Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf. O parte importantă a procesului de reconstruire a stadionului o reprezenta statutul juridic al stadionului. Astfel, în Ordonanţa 25 din 26 iulie 2001 (privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii ‘C.N.I.’ – S.A.) este prevăzut că statul poate investi prin această instituţie numai pe terenuri care sunt în proprietatea publică sau privată a statului.
c. Proiectul de revocare a dreptului de folosinţă deţinut de FRR a fost respins de Ministrul Justiţiei deoarece nu există acordul FRR pentru retragerea acestui drept. Prin urmare, conducerea FRR, de bună credinţă, a renunţat la dreptul de folosinţă gratuită numai pe perioada lucrărilor de edificare a stadionului.
d. În anul 2014, pentru a îndeplini prevederile caietului de sarcini ale UEFA privind candidatura României pentru organizarea unor meciuri din cadrul Turneului Final al EURO 2020, FRR şi-a dat acceptul pentru folosirea stadionului.
e. Aprobarea candidaturii României pentru organizarea acestor meciuri de fotbal s-a produs în anul 2017. Ce trebuie evidenţiat este că FRR a susţinut interesele sportive naţionale, implicând-se cu cele mai bune intenţii într-un proiect care presupunea îmbunătăţirea infrastructurii sportive. Într-o scurtă sinteză trebuia precizat că federaţia a gândit de la bun început conceptul de stadion integrat care să răspundă nevoilor pentru sportivii de performanţă. Aşadar, reconstrucţia stadionului nu a fost condiţionată de organizarea unor meciuri la EURO 2020, acest context conjunctural a apărut pe parcursul procedurilor de proiectare şi avizare a stadionului şi a fost doar un mijloc de a sprijini un sport de echipă, fotbalul, care avea nevoie de suport”, precizează sursa citată.

Conform documentului, federaţia a coordonat şi obţinut studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, a obţinut avizele şi autorizaţiile şi diferite alte lucrări pe care le-a finanţat din venituri proprii: „Federaţia şi-a dărâmat singură stadionul. Şi multe altele, toate făcute din venituri proprii ale federaţiei. În perioada 2002-2020, FRR a investit 2.583.705 euro în cheltuieli de întreţinere şi investiţii ale stadionului, din care 275.913 euro au costat viabilizarea stadionului, avizele, autorizaţiile, studiile, proiectele etc. În cele din urmă, domnul ministru Novak constată că acest stadion este prea complex ca să poată fi administrat de FRR. Aducem la cunoştinţa publicului că FRR a depus la MTS o analiză cost-beneficiu care atestă cum va întreţine federaţia stadionul şi care vor fi sursele de venit. FRR a fost în permanenţă preocupată de atragerea veniturilor proprii, conştientă fiind că degrevarea bugetului de stat este o obligaţie morală faţă de contribuabili. Faptul că domnul ministru spune că rugby-ul nu merită o astfel de bază ne face să credem că MTS acţionează pe principiul ‘ce am prins, al meu să fie’. De asemenea, domnul ministru Novak încearcă să creeze zâzanie între sporturi şi să creeze rugby-ului o imagine de sport favorizat. Pentru a evita aceste discuţii şi pentru o transparenţă totală, cerem MTS să facă publice toate bazele materiale care se află în administrarea/folosinţa gratuită a federaţiilor din România şi valoarea lor şi de asemenea lista tuturor bazelor administrate de MTS şi starea acestora. Îi reamintim domnului ministru, că în timp ce MTS transmite comunicate de presă, echipa naţionala a început pregătirile pentru Cupa Mondială şi va desfăşura mai multe partide, atât în deplasare, cât şi pe teren propriu. Ca atare, FRR va relua procesul prin care se va ruga pentru un stadion pe care să dispute meciurile şi pentru terenuri de antrenament, la fel cum a făcut şi în ultimele luni”.

Ministerul Tineretului şi Sportului a precizat duminică, într-un comunicat de presă că „nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului”.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)

Agerpres