Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, au părăsit joi lucrările Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, unde se discută proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

După câteva ore de la părăsirea sălii de şedinţă, Corina Corbu a explicat, într-un comunicat de presă, motivele care au stat la baza gestului său, ea reclamând „caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor”.

„Din păcate, caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările comisiei, percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impunând ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care ţin de organizarea judiciară şi de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esenţiale pentru protejarea imaginii şi prestigiului justiţiei, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetăţeanului implicat în actul de justiţie”, afirmă Corina Corbu.

Şefa ÎCCJ susţine că reprezentanţii sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat şi util Parlamentului în analiza calităţii reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere tehnic, ştiinţific, precum şi din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă nu doreşte să fie implicată în chestiuni care ţin de lupta politică şi asupra cărora societatea, dar şi sistemul judiciar rămân divizate.

„Tratarea acestor chestiuni cu moderaţie, precauţie şi deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părţi rămân esenţiale pentru reuşita unui astfel de demers”, mai spune Corina Corbu.

În legătură cu proiectul de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, Corina Corbu susţine că modificările nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătăţească fondul reglementărilor în acest domeniu.

Ea consideră că trebuie introduse o serie de garanţii, prin care să se întărească statutul de independenţă al judecătorului, în special din punct de vedere al percepţiei publice, arătând că toate documentele internaţionale în materie subliniază de altfel importanţa „aparenţelor”, a percepţiei publice în ceea ce priveşte independenţa justiţiei.

„Indiferent dacă se va opta la nivelul legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de magistraţi, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluţii legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătăţiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacităţii acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflaţi în culpă, dar şi sub aspectul garanţiilor de independenţă conferite tuturor celorlalţi judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile şi obligaţiile magistraţilor, ci drepturile fundamentale ale cetăţenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanţă, la un judecător independent şi imparţial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din această perspectivă, orientarea oricărui proiect de lege în acest domeniu, în principal către aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de formă, rămâne esenţială”, precizează Corina Corbu.

Şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pe tema proiectului privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a început, joi, cu un schimb de replici între preşedintele comisiei, deputatul USR PLUS Alexandru Badea, şi reprezentanţii PSD care au reclamat nerespectarea procedurii.

Badea a afirmat că această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea, „într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România”. „Din punctul meu de vedere, au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kiseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi, desigur, redirecţionarea unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere”, a susţinut Badea. El a adăugat că o consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind „nişte regrese”. Badea a menţionat că majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii.

Discursul preşedintelui comisiei a fost întrerupt de mai multe ori de reprezentanţii PSD.

Deputatul PSD Nicuşor Halici a spus că nu se respectă procedura. „Nu vă e ruşine? Nu suntem la declaraţii politice. De ce nu aţi supus la vot procedura? Aţi făcut o pledoarie politicianistă”, a afirmat Halici. A intervenit şi deputatul Steluţa Cătăniciu care a adus aceleaşi reproşuri. „Nu vă este jenă să faceţi declaraţii politice”, a spus Cătăniciu. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)

Agerpres