Recorduri de temperatură fără precedent s-au înregistrat, în 2024, în apa Lacului Sfânta Ana din Harghita. La mijlocul lunii iulie, la o adâncime de jumătate de metru, apa Lacului Sfânta Ana a avut aproape 31 de grade, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în acest loc.

Potrivit datelor furnizate de Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, în anul 2024 s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în apa Lacului Sfânta Ana. De asemenea, tot un record a fost faptul că s-a înregistrat cea , la începutul anului, pentru o perioadă scurtă de timp, lacul a fost îngheţat.

„Pe 15 iulie 2024, la începutul după-amiezii, temperatura apei Lacului Sfânta Ana, la o adâncime de jumătate de metru, a atins 30,9 grade Celsius, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimele decenii şi, probabil, chiar pentru ultimele secole.

În acelaşi timp, s-a înregistrat şi o altă premieră: diferenţa de temperatură între suprafaţa lacului şi apa de la adâncimea de 6,5 metri, în apropierea fundului lacului, a ajuns la 22 de grade Celsius (…).

De asemenea, este fără precedent faptul că durata perioadei de îngheţ a fost excepţional de scurtă: la începutul lunii ianuarie 2024 suprafaţa lacului a îngheţat, iar până pe 10 martie gheaţa s-a topit complet”, se arată în comunicatul semnat de conf. univ. dr. István Máthé de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Socio-umane şi Inginereşti a Universităţii Sapientia din Miercurea-Ciuc – Departamentul de Bioinginerie.

„Similar altor lacuri vara, în Lacul Sfânta Ana apare o stratificare termică directă, adică apa de la suprafaţă este cea mai caldă, iar temperatura scade odată cu adâncimea, fiind cea mai rece aproape de fundul lacului. Algele din apa lacului împiedică pătrunderea razelor solare în straturile mai adânci, ceea ce face ca acestea să se încălzească mai puţin”, a explicat cercetătorul din Miercurea-Ciuc.

Începând cu anul 2012, sub conducerea conf. univ. dr. István Máthé de la Universitatea Sapientia şi a profesorului dr. Lajos Voros de la Institutul de Cercetări Limnologice HUN-REN Balaton, se monitorizează calitatea apei Lacului Sfânta Ana cu sprijinul Composesoratului Lăzăreşti şi al Asociaţiei Pro Szent Anna.

Vara anului 2024, una dintre cele mai calde perioade, la nivel global, înregistrate vreodată

Potrivit sursei citate, temperatura record de 30,9 grade Celsius se datorează faptului că vara anului 2024 „a fost una dintre cele mai calde perioade la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice regulate, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.

În comunicat se menţionează că, în perioada 1-16 iulie 2024, la mai multe staţii meteorologice din România s-au înregistrat noi maxime ale temperaturii aerului.

„De exemplu, la Odorheiu Secuiesc, pe 12 iulie 2024 s-au înregistrat 34,3 grade Celsius, depăşind recordul zilei de temperatură a aerului din 1951 (33,5 °C). La Miercurea Ciuc, pe 13 iulie 2024 termometrele au arătat un maxim de 33,8 °C, depăşind recordul zilei anterior din 1951 de 32,7 °C”, se arată în comunicatul citat.

sursa: Agerpres

sursa foto: Facebook

Sărbătorirea a opt decenii de activitate a celei mai vechi formații de dansuri populare din România este marcată de CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu prin proiectul „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții”, care cercetează fapte de patrimoniu imaterial din repertoriul ansamblului și le promovează prin evenimente interactive și filme cu caracter documentar, ce pot fi vizionate online și pe ecrane outdoor din municipiul Sibiu.

Un veritabil ambasador al culturii tradiţionale româneşti a devenit Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” de-a lungul a opt decenii de activitate neîntreruptă din 1944 și până în prezent. Iar statutul a fost dobândit grație zecilor de mii de spectacole susținute în lumea întreagă și repertoriului amplu, ce pune în valoare dansuri și cântece populare, obiceiuri și costume populare din toate zonele etnografice ale României.

În acest context, proiectul cultural „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții” este axat pe reliefarea aportului ansamblului la promovarea folclorului, fiind derulat pe componentele: cercetare în arhive scrise, audio, foto și video; filme documentare de scurt și lungmetraj și evenimentele „Cu Junii prin Mărginime” și „Balul Junilor”.

Cercetarea de specialitate stă la baza filmelor cu caracter documentar, care aduc în prim-plan imagini de arhivă cu Junii Sibiului, unele difuzate în premieră, alături de imagini special filmate pentru proiect și interviuri cu dr. Elise Stan, etnomuzicolog, Iuliana Tudor, realizator de emisiuni folclorice la TVR, dr. Silvia Macrea, coregraf și manager al Centrului.

Producția de scurt metraj „Junii Sibiului… o poveste fără de sfârșit” poate fi vizionată în mediul online, fiind disponibilă pe Facebook și YouTube.

În semn de mulțumire pentru comunitatea sibiană în mijlocul căreia ansamblul a fost înființat și a evoluat, povestea Junilor se va spune și în inima Sibiului, căci selecțiuni din acest film vor fi proiectate pe ecranele de la Primăria Municipiului Sibiu și de la Sala Transilvania.

Evenimentele aniversare Junii Sibiului – 80 de ani sunt organizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Activitatea instituției este posibilă cu finanțarea acordată de Consiliul Județean Sibiu.

Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, acțiunea fiind cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu.

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Prognoza meteo pentru luna octombrie 2024: O lună octombrie care va continua tiparul de vreme caldă, chiar dacă vor exista și scurte episoade de răciri.

Însă, din punctul de vedere al precipitațiilor, am putea avea parte de o lună octombrie care să intre lejer în topul celor mai ploioase luni octombrie din ultimii 24 de ani, potrivit prognozemeteo.ro

Vremea în luna octombrie – Context sinoptic

Din punct de vedere sinoptic, luna octombrie vine, cel puțin din punct de vedere climatologic, cu o persistență a unui regim anticiclonic (presiune ridicată) asociat Anticiclonului Est-European, cel care începe să preia controlul regiunii, odată cu retragerea mult spre vest a dorsalei Anticiclonului Azoric. Acest tipar aduce, de cele mai multe ori, o vreme plăcută, însorită, deși, conform datelor din arhiva ANM, temperaturile medii lunare scad cu 5 – 7 grade față de septembrie. Iar nopțile devin din ce în ce mai reci.

Iar octombrie 2024 va păstra acest tipar de persistență a unui regim anticiclonic, în ciuda unui debut de lună destul de instabil, pe fondul prezenței unor puternice nuclee depresionare prin bună parte din Europa.

Din punct de vedere al circulației maselor de aer, statistic, octombrie este o lună a alternanțelor, advecțiile tropicale, care pot duce temperaturile maxime și la valori de 35 – 37 de grade, dar acestea pot fi la fel de ușor urmate de advecții de aer polar sau arctic, care să aducă valori și cu mult sub 0 grade, chiar și ninsori (să nu uităm de cel mai timpuriu viscol din sudul țării, din octombrie 2014).

Cam acesta va fi și scenariul pe care ni-l propune acest octombrie. Cu advecții constante de aer cald, chiar foarte cald, care poate duce abaterile termice pozitive și la valori cu 8 – 10, 12 grade peste normalul perioadei, urmate de reveniri la normal sau chiar răciri, care să ne scadă temperaturi la valori și cu 2 – 4 grade sub normalul perioadei.

Vremea în luna octombrie – Temperaturi:

– Din punct de vedere al regimului termic, nu cred că ai este o surpriză pentru nimeni, octombrie va fi din nou o lună caldă, chiar foarte caldă, în ciuda posibilelor pusee reci care ar putea să ne tranziteze.

Abaterile termice estimate de ECMWF pleacă de +1.5 grade prin Banat și Crișana, 1.5 spre 2 grade în restul țării, cu un vârf spre 2 – 3 grade posibil prin NE extrem al Dobrogei și zona montană a județelor Harghita, Covasna, Brașov, Vrancea, Bacău, Neamț.

Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână mai temperată, perioada 07 – 13 octombrie se anunță foarte caldă (abateri termice spre +3, +4 grade), la fel și săptămânile 14 – 20 octombrie și 21 – 27 octombrie, cu abateri de +1, +3 grade față de mediile multianuale. Abia ultimele zile din octombrie și primele din noiembrie vin cu un regim termic normal.

Vremea în luna octombrie – Precipitații:

– Din punct de vedere al precipitațiilor, în intervalul 2000 – 2024, media de precipitații pentru luna octombrie se situează undeva la 40.8 l/mp. Cu toate acestea, în topul celor mai secetoase luni octombrie de când se fac măsurători meteo la noi, regăsim doar doi ani din intervalul 2000 – 2024: 2000 și 2022.

Estimările Centrului European de Prognoză vorbesc de o lună Brumărel care se poate dovedi în top 3 sau 5 cele mai ploioase din octombrie, cu un excedent la nivelul întregii țări cuprins între 20 și 40 de mm peste ceea ce ar fi normalul climatologic al fiecărei regiuni.

Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână extrem de bogată în ploi la nivelul întregii țări, cea de a doua săptămână din octombrie vine cu un regim ușor deficitar, pentru ca intervalul 14 – 31 octombrie să se anunțe normal din punct de vedere al precipitațiilor.

Pompierii bistriţeni au intervenit, de la începutul anului, pentru stingerea a peste 80 de incendii de vegetaţie, care au afectat în total mai bine de 400 de hectare de teren, potrivit datelor prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, de şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bistriţa-Năsăud, Cristian Bucur.

Cele mai extinse incendii s-au produs în luna septembrie, alimentate de secetă şi de vânt, fiind vorba de peste 300 de hectare de teren agricol şi fond forestier afectate.

„Pompierii au acţionat (în primele opt luni – n.r.) pentru stingerea celor 222 de incendii izbucnite pe întreg teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, 64 dintre acestea fiind înregistrate la vegetaţie uscată, lăstăriş şi fond forestier, pe o suprafaţă totală de peste 100 de hectare. În completare, în luna septembrie, avem intervenţia la 17 incendii de vegetaţie, cu peste 300 de hectare afectate”, a spus Bucur.

În cazul a trei incendii de vegetaţie din această lună, s-a reuşit identificarea autorilor şi, astfel, pompierii au amendat cu câte 2.500 de lei doi proprietari de teren, la care se adaugă o amendă de 1.000 de lei aplicată unei alte persoane de Poliţia Locală Bistriţa.

În ceea ce priveşte restul incendiilor, aproape două treimi dintre acestea au izbucnit la proprietăţi individuale, respectiv locuinţe, anexe sau mijloace de transport.

Statistica ISU Bistriţa-Năsăud indică faptul că, în acest an, aproape 80% dintre incendii s-au produs în mediul rural.

Agerpres