Mersul pe sub o scară, spargerea unei oglinzi sau vărsarea de sare sunt adesea asociate cu semnificaţii cu un efect negativ. Superstiţia poate fi considerată „o credinţă sau o practică” păstrată chiar dacă unele cunoştinţe sau fapte dovedesc că aceste convingeri nu sunt adevărate. Multe superstiţii fac referire la noroc sau ghinion.

Cât de superstiţioşi suntem, în vremurile în care trăim? Mai ţinem cont că se spune că nu e bine să te întorci din drum sau dacă visezi ceva anume poate avea o semnificaţie?

Vezi și HOROSCOP 2021: previziuni astrologice pentru toate zodiile. Perioadele benefice din an și cele care aduc neliniște și depresie

Desigur, opţiunea este a fiecăruia, dar ar fi interesant de aflat, poate, că superstiţiile au apărut cu secole în urmă, în principal pentru că nu existau explicaţii pentru anumite fenomene sau că au făcut obiectul unor studii ale comportamentului uman.

Uneori luate în considerare, alteori sursă de amuzament, prejudecăţile la români sau la alte popoare sunt parte din evoluţia lor, de-a lungul timpului.

Un studiu IRES arată, de exemplu, că românii nu se consideră superstiţioşi, dar majoritatea cred că există deochi, blesteme sau cred în horoscop şi că visele au semnificaţii.

Cele mai importante superstiţii ale românilor :

Peste trei sferturi dintre români…

Vezi mai mult pe Alba24