Joi a avut loc vernisajul expoziţiei „Din pasiune pentru mărţişor“, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Sala Reduta. Acesta are în patrimoniu cea mai mare colecție de mărțișoare din România.

Expoziţia „Din pasiune pentru mărţişor“ cuprinde peste 5.200 de piese, multe dintre ele unicat, adunate în ultimii 50 de ani, de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan, iar cea mai veche datează din 1960.

VIDEO FOTO. Cea mai mare colecție de MĂRȚIȘOARE din România, la Muzeul Etnografic Cluj. Cel mai vechi, din 1960

„Piesele din colecţie, cusute pe 57 de rame din lemn, pot fi împărțite în tradiționale (clasice) și atipice (deosebite). 87% din mărţişoare sunt din perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluție. Cele mai multe sunt confecţionate din metal, dar sunt şi piese din plastic, ceramică, textile şi lemn.

Mărţişoarele tradiţionale din colecţia Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt: flori, coșari, hornari, inimi, ancore, potcoave şi trifoi cu patru foi, într-o varietate de forme, iar cele atipice reprezintă personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane şi cărți.

Mărțișorul este inclus în lista UNESCO a elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității, și este o mare onoare pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei să prezinte publicului o colecție unică în lume”, scrie pe pagina de Facebook a muzeului.

„Originea mărțișorului este una arhaică”

„Doamna Ingeborg Marta Bogdan a realizat cea mai spectaculoasă și mai completă colecție de mărțișoare existentă în România, o colecție cu atât mai valoroasă cu cât mărțișorul este, din anul 2017, inclus pe lista reprezentativă UNESCO pentru patrimoniul cultural imaterial.

Originea mărțișorului este una arhaică, precreștină, fapt care a permis dezvoltarea acestui obicei și în perioada 1945-1989. În prezent este cea mai vie dintre tradițiile existente în România, este singurul element de patrimoniu imaterial care a fost preluat în mediul urban și care s-a impus.

În ceea ce privește valoarea lor, există câteva exemplare din metale prețioase dar nu ne dorim să facem în acest moment o ierarhizare a mărțișoarelor pentru că noi considerăm că întreaga această colecție merită să fie analizată de vizitatori și specialiști. Cel mai vechi mărțișor din colecție datează din 1960”, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

„Fascinația s-a transformat în dorința de a le organiza într-o colecție”

„Totul a pornit de la dorința doamnei Bogdan de a face această colecție și a o lăsa unei instituții de cultură, iar noi am fost norocoșii. La vârsta de 50 de ani, doamna s-a gândit să-și aleagă o pasiune pe care să o dezvolte atunci când va fi la pensie. Căutând prin casă, și-a găsit cutiile cu mărțișoare primite de-a lungul timpului. Doamna a fost foarte riguroasă și și-a așezat toate mărțișoarele în 57 de rame plus o casetă cu mărțișoare valoroase din aur și argint. Ramele sunt ordonate în funcție de material, există mărțișoare din metal, din ceramică, textile sau lemn”, a spus Dana Maria Câmpean, expert muzeolog.

„O știu pasionată încă de pe vremea liceului, când a început să primească mărțișoare. Ea este de etnie germană însă a devenit fascinată de această tradiție românească. Treptat, fascinația s-a transformat în dorința de a le organiza într-o colecție”, ne-a declarat Maria Cișman, rudă a doamnei Bogdan, care, din motive de sănătate, nu a putut fi prezentă la vernisaj.

Expoziția poate fi vizitată până în 31 martie, de miercuri până duminică, între orele 10 şi 18.