Clujeanul Marius Nica este campion național la prăjit cafea, titlu pe care obținut, recent, la Iași și care îi dă dreptul să reprezinte România, anul viitor în iunie, la Campionatul Mondial de la Bruxelles. Marius, care este head roaster la Olivo Coffee Culture, se ocupă de prăjit cafea încă din anul 2012 și recunoaște că, pentru el, cafeaua nu mai are secrete.

Pentru Marius Nica, prăjirea cafelei a devenit o artă, nefiind vorba despre un simplu proces la îndemâna oricui. Această pasiune a descoperit-o din întâmplare, după ce a vrut să bea o cafea de calitate și și-a dat seama că nu doar râșnița și expresorul sunt importante, ci și prăjitorul de cafea.

Minunile unui aparat de prăjit cafea

Anul trecut, Marius Nica a ocupat locul 2 la Campionatul Național de Prăjit Cafea, dar anul acesta și-a luat revanșa, .

”În jurul anilor 800 d.H., când sunt primele datări că s-ar fi prăjit cafeaua undeva în sud-estul Africii, se prăjea cafeaua la foc deschis, la flacără, într-un fel de ciur. Între timp, tehnologia a evoluat, iar acum se folosesc prăjitoare de cafea cu un tambur care se rotește deasupra unei flacări, dotate cu senzori de temperatură care să-ți dea temperatura reală a ceea ce se întâmplă cu boabele în interiorul prăjitorului.

Cu ajutorul unui astfel de prăjitor poți să ai un control mai minuțios și mai atent în fiecare etapă a prăjirii, din prima secundă de când ai pus boabele în prăjitorul de cafea până când ai terminat prăjirea.

Și, practic, maestria stă în a cunoaște fiecare soi, tip de cafea în parte, cum reacționează cu temperatura de prăjire”, a explicat Marius.

Probele concursului național

La Campionatul Național de Prăjit Cafea de la Iași, clujeanul a avut de parcurs mai multe probe, prima fiind de a evalua material primă, adică boabele crude de cafea.

”Îi măsori umiditatea, densitatea, te uiți la culoarea boabelor, miroși efectiv boabele verzi.

Iar după aceea treci prin procesul de a prăji o mostrăi, îți faci o idee despre cum ar fi cafeaua respectivă, și scrii cu mâna ta pe o foaie de jurizare, cum va fi cafeaua la final după ce o prăjești: va avea aciditatea respectivă, corpolența cutare, dulceațea va fi de un anut fel, de zahăr brun sau de vanilie sau de bomboane.

Mergi foarte în detaliu cu criteriile de jurizare ale cafelei, înainte să o bagi în prăjitor, doar din prăjirea mostrei și din felul cum vezi boabele verzi. Adică anticipezi cum trebuie să fie, la final, cafeaua prăjită, iar dacă ceea ce ai anticipat corespunde cu ce a ieșit, câștigi competiția.

Următoarea etapă în concurs este cea în care, efectiv, prăjești cafea, o anumită cantitate, între 5 și 9 minute”, a explicat Marius Nica.

Diferență considerabilă față de locul 2

Cafeaua folosită la concursul de la Iași a fost arabica, o combinație de boabe de cafea din Brazilia, Etiopia și Nicaragua.

”La final, ce am anticipat eu înainte și am predat juriului, format din jurați din Grecia, Polonia și România, a fost undeva în zona de fructe cu sâmbure de piersici și nectarine, ca aromă, iar ca și corpolență a fost medie spre ridicată, destul de vâscoasă, cu o senzație de catifelat.

Iar în partea de aftertaste, a fost cu note de ciocolată neagră, de caramel, în timp ce, ca aciditate, era în zona de fructe roșii”, a explicat prăjitorul clujean de cafea.

Potrivit acestuia, dacă anul trecut, diferența dintre el, ocupant al locul secund față de primul loc a fost de de doar 2,5 puncte, la competiția de la Iași, diferența dintre locul 1 și 2 a fost considerabilă, de peste 40 de puncte.

În ceea ce privește Campionatul Mondial de Prăjit Cafea din 25-27 iunie 2026 de la Bruxelles, la care va reprezenta România, clujeanul are așteptări mari și speră să se claseze între primii 5 concurenți.

Calitățile unui bun prăjitor de cafea

Ca să devii un bun prăjitor de cafea trebuie să ai mai multe calități, crede Marius Nica, să ai bine dezvoltate mirosul și gustul, să ai răbdare și să cunoști procesele fizico-chimice ale prăjirii, să știi să anticipezi ce se întâmplă cu boabele de cafea în primele minute, dar și ulterior.

Bineînțeles, un astfel de rezultat nu vine de la sine, ci implică și multe antrenamente zilnice și, firesc, multă cafea băută.

”Sunt zile în care beau din 60 de cești și sunt zile în care beau 2 cești. Sunt zile în care guști, dar este când guști și bei destul de mult. Ca volum, sunt zile în care beau 2 litri de cafea pe zi și încă nu am avut probleme de sănătate. Nu beau niciodată pe stomacul gol și nu recomand nimănui să bea cafea pe stomacul gol.

Noi bem tot timpul apă înainte de a bea cafea și iau suplimente alimentare – magneziu, vitamina D3, complex de vitamine.

Prin prăjire, controlăm gradul de solubilitate al cafelei. Astfel, printr-o prăjire mai intensă crește solubilitatea bobului de cafea și creste și concentrația, adică tăria cafelei și gustul amar.

Cafeaua de tip canephora, sau robusta, are o cantitate dublă de cafeină față de arabica, iar noi folosim numai arabica”, a mai explicat campionul României.

Recomandări pentru consumul de cafea: fără zahăr sau lapte

Marius Nica recomandă tuturor să consume cafeaua simplă, fără adaos de zahăr, lapte, frișcă, îndulcitori sau altele, iar prima ceașcă să fie băută dimineața la oră și jumătate – două după trezire, nu mai repede, pentru a avea efect.

”Cel mai sănătos mod de a bea cafeaua este cea filtrată cu filtru de hârtie care ajută să ajungă în ceașcă cea mai bună parte dintr-o cafea.

Au apărut studii care arată, dovedit științific, îmbunătățiri extraordinare în cazul diabetului de tip 2, la un consum de cafea între 2 și 4 cești pe zi. De asemenea, au fost înregistrate îmbunătățiri și în cazul bolilor Alzheimer și Parkinson sau în boli ale ficatului”, mai spune Marius Nica.

Știați că?

Cea mai cunoscută varietate de cafea arabica, Geisha, din Panama, a doborât recordul la o licitație desfășurată anul trecut, cu un preț de 30.000 de dolari/ kg.