Alba
VIDEO: Liber Pater, cea mai frumoasă statuie a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Povestea unei descoperiri incredibile
Statuia lui Liber Pater, însoțit de Pan și o panteră, este una dintre cele mai frumoase piese din perioada antichității romane, aflate în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.
Statuia domină expozițiile muzeului, fiind o atracție pentru vizitatori.
„Grupul statuar aflat la Muzeul Național al Unirii a fost găsit în perioada 1989-1990 în Partoș, actualul cartier al municipiului Alba Iulia, care suprapune parțial antica colonia Aurelia Apulensis. (…) Este o piesă deosebit de importantă. Este printre cele mai valoroase piese sculpturale antice de pe teritoriul României și implicit din Apulum, aflate în colecțiile muzeului nostru”, a explicat arheologul George Bounegru.
Grupul statuar a fost descoperit în anii 1989 şi 1990 de către arheologul Alexandru Diaconescu, în partea de nord-vest a coloniei Aurelia Apulensis (actualmente cartierul Partoş), în cursul unor săpături sistematice, care au dus la dezvelirea a unui complex de cult dedicat zeului vegetaţiei şi viţei de vie.
Statueta a fost cioplită din marmură de Aphion, în centrul Asiei Mici, în Frigia, unde exista un mare atelier de scupltură si unde tradiţia artei clasice era încă vie la începutul secolului al II-lea.
Statuia a fost cioplită probabil în vremea împăratului Hadrian, deci la începutul epocii Antonine. Ulterior a ajuns în Dacia, consideră arheologii, devenind parte din sanctuarul lui Liber Pater din Apulum.
Sanctuarul a funcţionat în secolul al III-lea, iar, după abandonarea sa, a fost vandalizat de creştini.
Acolo a fost probabil o grădină, unde într-o firidă era expusă această statuie, alături de un altar de piatră de care au fost zdrobite celelalte 7 statuete din ansamblu.
Liber Pater a fost spart în 34 de fragmente, 10 importante şi restul mărunte. A fost smulsă de pe postament şi apoi lovită, chiar la baza nasului, care nu a mai putut fi restaurat, a constatat Alexandru Diaconescu, descoperitorul ei.
Realizare extraordinară, dintr-o singură bucată de piatră
La microscop s-au descoperit urme de vopsea pe buze, la păr şi la frunzele bastonului.
De altfel grupul a fost realizat ex uno lapide, dintr-un singur bloc de piatră, ceea ce era o dovadă de maximă virtuozitate din partea sculptorului, mai ales dată fiind complexitatea pozei.
Zeul vegetaţiei este aproape nud, purtând doar o piele de ţap, nebris, înnodată pe umărul drept.
- Diaconescu, acum câțiva ani, la prezentarea statuii: „Ziua în care am descoperit statueta a fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea de arheolog”.
Pe cap el are o cunună de iederă cu fructele sale (korymboi), care completează o coafură cu coc la spate, de unde se preling pe umeri două meşe răsucite şi ondulate.
El se sprijină cu mâna stângă de toiagul învelit în iederă, thyrsos, iar în dreapta ţine vasul specific cu două toarte pentru băut vin, kantharos.
Mărturia arheologului care a găsit statueta
„Era în 1989, 1 octombrie, ultima zi de săpătură. Fusesem tocmai angajat la Institutul din Cluj.
Pentru prima oară, după 10 ani, nu mai trebuia să mă duc la liceu, că fusesem profesor până atunci, scăpasem de profesorat, scăpasem de învăţământul mediu, ajunsesem, în fine, arheolog.
La ordinul academicianului Pastor venisem la Alba Iulia, să caut oraşul, împreună cu Piso şi cu Coriolan Opreanu, colegii mei.
Ei au plecat la Cluj, eu am rămas în continuare, cu prietenul meu, istoricul Marius Oprea.
Marius tocmai refuzase să se prezinte la post, studiase şi el la Bucureşti, avea post de profesor şi, ca să nu îl prindă, a venit pe şantierul arheologic, să sape împreună cu mine.
Eram cazaţi la Hotelul Militar. Aveam barbă, eram urâţi atunci. În dimineaţa de 1 octombrie, ploua. Ne-am adunat sub pod, am băut vinul obişnuit.
Soldaţii atunci nu primeau mâncare, primeau numai nişte ceai, veneau direct la săpătură, erau bucuroşi că nu îi duceau la munci agricole, erau privilegiaţi să vină la săpătură şi cotizau cu toţii şi cumpăram împreună pâine, cu slănină şi ceva vin de la localnici.
Asta era masa noastră, nu mai mergeau la masa de prânz, mâncam cu toţii acolo.
Am luat micul dejun, pâine slănină şi vin, după care mi-a venit mie ideea să facem o ceremonie pe care o fac romanii la Inauguratio, să stropesc cu vin.
Cu un cearceaf, urma să tragem ultimele secţiuni, să găsim latura de vest a oraşului.
Nu mă aşteptam să găsim nimic, nu era problema să mai facem mare lucru. Am trasat secţiunile, am început să lucrăm şi, după o oră, pac! Apare unul cu o bucată de statuie.
Bucurie mare! L-am învoit să meargă acasă. Când au auzit ceilalţi, au început să sape. Peste puţin timp, mai apare unul cu o bucată de statuie. I-am dat învoire şi ăstuia.
Scoate al treilea. Când a scos al treilea, mi-am dat seama că nu pot promite tuturor învoire. Au început toţi să lucreze, nu îi mai puteam opri.
Erau 7 statui, toate sparte, aceasta (Liber pater) spartă în 34 de bucăţi.
Nu căutam nimic, trebuia să găsim doar şanţul defensiv de vest al oraşului şi, când colo, până după-masa, am reuşit să scoatem statuile, apoi am găsit altarul răsturnat, statuile în jur.
Capul a fost spart de cineva cu târnăcopul. I-am oprit, să nu mai dea cu târnăcoapele. Săpam o secţiune de evaluare obişnuită, nu era ceva la care să lucrezi cu şpaclul.
În fine, s-a încheiat totul şi am venit împreună cu Marius la Hotelul Militar, fiecare cu câte două statuete, de o parte şi de alta. Am intrat înăuntru, prima dată locotenenţii s-au uitat la noi cu apreciere.
A fost cea mai frumoasă zi a mea ca arheolog. Am văzut ce înseamnă bucuria unui arheolog care face o descoperire extraordinară.
Ne-am dus cu toate piesele şi le-am spălat la duş. În finalul zilei, toţi soldaţii se minunau: Aţi văzut, dacă a stropit cu vin, că a ieşit Zeul Vinului?”
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Statuia lui Liber Pater, însoțit de Pan și o panteră, este una dintre cele mai frumoase piese din perioada antichității romane, aflate în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.
Statuia domină expozițiile muzeului, fiind o atracție pentru vizitatori.
„Grupul statuar aflat la Muzeul Național al Unirii a fost găsit în perioada 1989-1990 în Partoș, actualul cartier al municipiului Alba Iulia, care suprapune parțial antica colonia Aurelia Apulensis. (…) Este o piesă deosebit de importantă. Este printre cele mai valoroase piese sculpturale antice de pe teritoriul României și implicit din Apulum, aflate în colecțiile muzeului nostru”, a explicat arheologul George Bounegru.
ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online
Alba
Locuitorii unui cartier din Sebeș au rămas temporar fără apă potabilă, după o avarie la rețea. Precizările Apa CTTA
Apa CTTA SA – Sucursala Sebeș anunță întreruperea furnizării apei potabile într-un cartier din Sebeș, joi, 18 decembrie, din cauza unei avarii produse la rețeaua de distribuție.
Echipa de intervenție este pe teren și încearcă să remedieze în cel mai scurt timp această avarie.
Astfel, locuitorii din cartierul Aleea Parc au rămas fără apă potabilă, iar reluarea alimentării este estimată în jurul orei 18:15.
La…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Alba
Târgul de Crăciun Aiud: spectacole, distracție la patinoar și activități pentru copii. Programul evenimentelor din 18-21 decembrie
Ultima săptămână a Târgului de Crăciun de la Aiud aduce momente speciale în preajma sărbătorilor de iarnă. Sunt organizate spectacole, activități pentru copii și evenimente pentru toate vârstele.
Primăria Aiud anunță programul pentru perioada 18-21 decembrie.
Patinoarul este deschis până duminică, 21 decembrie inclusiv, în intervalul orar 12.00-20.00.
Joi și sâmbătă este Atelierul lui Moș Crăciun (orele…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Atmosfera sărbătorilor de iarnă se instalează la Alba Mall vineri seara. Pe 19 decembrie, începând cu ora 18:00, centrul comercial va găzdui un concert de colinde tradiționale susținut de grupul vocal Datina, iar cei mici vor avea ocazia să-l întâlnească pe Moș Crăciun.
„Sună bine. Sună tradițional. Sună a chemare la sărbătoare.
La Alba Mall, credem în renașterea, an de an, a speranțelor și a tot ceea ce este…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Economistul Mircea Coșea, una dintre cele mai cunoscute și vocale figuri ale analizei economice din România, profesor universitar și fost politician, a murit joi, 18 decembrie 2025, la vârsta de 83 de ani.
Mircea Coșea a fost doctor în Științe Economice și profesor la Academia de Studii Economice din București, fiind apreciat de-a lungul timpului pentru expertiza sa în politici fiscale, reforme economice și analiză…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Locuitorii unui cartier din Sebeș au rămas temporar fără apă potabilă, după o avarie la rețea. Precizările Apa CTTA
Târgul de Crăciun Aiud: spectacole, distracție la patinoar și activități pentru copii. Programul evenimentelor din 18-21 decembrie
Vineri, la Alba Mall vine Moș Crăciun. Concert de colinde și daruri pentru cei mici
A murit Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați analiști economici din România
FOTO: Activitate educativă despre protecția animalelor, desfășurată de polițiști la o școală din Alba Iulia
ALERTĂ în Sebeș: Incendiu într-un bloc din cartierul Mihail Kogălniceanu. 20 de persoane evacuate
FOTO Cum puteți identifica norma de poluare și capacitatea cilindrică, în Cartea de Identitate a Vehiculului. Precizările RAR
Profesor UBB, nominalizat din partea României pentru Premiul UNESCO „Carlos J. Finlay” pentru Microbiologie
