De la începutul pandemiei de COVID-19, specialiștii din întreaga lume s-au întrebat de ce unele persoane se infectează rapid și dezvoltă complicații grave, iar altele par imune și nu se infectează, în ciuda expunerii la virus.

Așa a apărut în jargonul medical termenul de ”Novid” sau ”Covid Virgin”, atribuit cuiva care pare a fi imun la boală.

Specialiștii s-au întrebat dacă secretul imunității acestor oameni ar putea fi găsit în genele lor și dacă răspunsul la această întrebare ar putea fi utilizat în lupta împotriva coronavirusului.

Comunitatea științifică internațională a început o serie de cercetări axate pe grupuri țintă compuse din persoane care nu s-au infectat constant într-o mulțime de analize genetice ale unor voluntari.

În unele țări s-au făcut chiar apeluri publice către voluntarii care vor să participe la o asemenea cercetare (Irlanda, SUA etc), iar analize se fac în laboratoare din zeci de țări.

Cercetări și explicații cu privire la ”Novid”

În primele zile ale pandemiei, o comunitate mică de oameni de știință din întreaga lume a înființat un consorțiu internațional, numit Covid Human Genetic Effort, al cărui scop era să caute o explicație genetică a motivului pentru care unii oameni au devenit grav bolnav de Covid, în timp ce alții au scăpat foarte ușor sau chiar nu s-au îmbolnăvit deloc, în ciuda expunerilor repetate, scrie The Wired, într-o analiză a acestui fenomen.

Jurnaliștii publicației citează specialiști din domeniu, care au participat la cercetări. Este cazul lui András Spaan, microbiolog clinic la Universitatea Rockefeller din New York.

„Am aflat situații ale unor persoane care, în ciuda faptului că au avut grijă de soțul sau de soția lor, fără a purta măști faciale, se pare că nu s-au infectat”, spune Spaan.

Echipa a publicat o lucrare în Nature Immunology în care a vorbit despre studiu, cu o mențiune finală  discretă în care a precizat că „subiecții din întreaga lume sunt bineveniți” să participe la studiu.

Răspunsul, spune Spaan, a fost copleșitor. „Am primit literalmente mii de e-mailuri”, spune el.

Teoria conform căreia acești oameni ar putea avea imunitate preexistentă este susținută de exemple istorice prin mutații genetice care conferă imunitate naturală la HIV, norovirus și un parazit care provoacă malarie recurentă.

„Dacă vă puteți da seama de ce cineva nu se poate infecta, ei bine, atunci vă puteți da seama cum să preveniți infectarea oamenilor”, spune Donald Vinh, profesor asociat la Departamentul de Medicină de la Universitatea McGill din Canada.

Dar găsirea unor oameni imuni este o sarcină din ce în ce mai dificilă. În timp ce mulți s-au oferit voluntari, doar o minoritate se încadrează în criteriile înguste ale studiului: să fi întâlnit probabil virusul, dar să nu aibă anticorpi împotriva acestuia (ceea ce ar indica o infecție).

Focusul a fost centrat pe două categorii, cu cele mai mari șanse să fi întâlnit virusul: lucrătorii din spitale care nu s-au infectat și cei care au avut membri ai familiei infectați, cu care au locuit sau chiar au împărțit patul, fără să se infecteze.

„Pe de o parte, mulți oameni se vaccinau, ceea ce este grozav, nu mă înțelege greșit”, spune Vinh, care mai precizează că nu ei erau ținta studiului.

Varianta Omicron, extrem de infecțioasă, a afectat studiul pentru că a redus dramatic numărul de candidați. O spune și un articol din The Atlantic.

Pe de altă parte, faptul că unii subiecți ai studiului nu s-au infectat nici în perioada valurilor Omicron oferă cu argumente suplimentare cu privire la existanța unei rezistenței înnăscute la coronavirus.

Articolul din The Wire mai citează un alt membru al grupului – Cliona O’Farrelly, profesor de Imunologie Comparată la Trinity College Dublin, care s-a gândit să recruteze lucrători din domeniul sănătății la un spital din Dublin.

Ulterior, și-a dat seama că are nevoie de un număr mai mare de subiecți. Pentru a găsi oameni mai potriviți, O’Farrelly a făcut un apel la radio pentru voluntari din toată țara.

Peste 16.000 de oameni s-au prezentat și au susținut că au sfidat infecția. Ea estimează că aproximativ 100-200 ar putea reprezenta cazuri de interes.

În ce constau cercetările

Specialiștii rulează genomul fiecărei persoane printr-un computer pentru a vedea dacă vreo variație a genei începe să apară frecvent.

În același timp, ei vor analiza în mod specific o listă existentă de gene despre care cred că ar putea fi responsabile de rezistența la virus. Procesul va dura între patru și șase luni, estimează Vinh.

Există aproximativ 50 de hub-uri de secvențiere în întreaga lume, din Polonia până în Brazilia și până în Italia, unde datele vor fi analizate. Nu însă și în România.

Sursă: Preluare G4Media.ro

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat sâmbătă o slujbă de Te Deum la Catedrala din Alba Iulia cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Evenimentul a debutat cu dezvelirea unei plăci aniversare așezată pe peretele de vest al turnului-clopotniță, cu prilejul Centenarului Încoronării. Placa a fost binecuvântată de Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei.

La rugăciunile de mulțumire au participat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, și Principele Consort Radu al României. Alături de Părintele Patriarh au fost prezenți mai mulți ierarhi, între care Mitropoliții Laurențiu al Ardealului și Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului potrivit siteului Patriarhiei.

Patriarhul Daniel a rostit un cuvânt în care a subliniat faptul că Încoronarea Regală de la Alba Iulia a fost consfinţirea Marii Uniri a poporului român.

Încoronarea Regală de la Alba Iulia a fost consfinţirea Marii Uniri a poporului român

Importanţa simbolică remarcabilă a cetăţii Alba Iuliei pentru istoria poporului român, ne cheamă astăzi, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Serbare a Încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria (15 octombrie 1922), să fim prezenţi, în comuniune de rugăciune, de cuget şi de simţire românească, în această cetate pe care istoria a ales-o drept leagăn al conştiinţei unităţii naţionale a românilor.

Este un prilej de a rememora rolul crucial al acestui oraș-simbol la naşterea, cultivarea şi transmiterea conştiinţei unităţii şi identităţii naţionale a poporului român, misiune consfințită prin înfăptuirea aici a primei uniri a celor trei ţări române sub domnitorul Mihai Viteazul, în anul 1600, şi a Marii Uniri a Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Memoria colectivă, după cum se știe, este scurtă, mai ales atunci când un popor traversează traume colective: războaie, regimuri opresive totalitare, perioade critice, așa cum a fost perioada comunistă, care a manipulat conștiințe prin propaganda ateistă agresivă, încercând demolarea credinţei şi ștergerea adevărului istoric al contribuției regilor României la împlinirea idealului libertăţii şi unităţii poporului român.

Românii au puține „locuri ale memoriei”, legate de trecutul istoric, în general, faţă de alte popoare europene. Alba Iulia este unul dintre aceste locuri! Un reper vizibil, tangibil, care are menirea să păstreze vie, în memoria noastră şi a urmașilor noştri, preţuirea şi recunoştinţa faţă de sacrificiul înaintașilor care s-au jertfit pentru împlinirea idealurilor de libertate şi unitate ale poporului român.

În mod fericit, pentru a întregi valoarea simbolică a străvechii cetăți, a fost construită „Catedrala Încoronării” sau „Catedrala Reîntregirii”, cum este cunoscut până astăzi acest Altar al națiunii, înălțat în acest spaţiu pentru a marca marele eveniment al Încoronării, dar şi pentru a aminti de epoca lui Mihai Viteazul, care zidise, în 1597, aici, în Bălgradul medieval, catedrala mitropolitană românească, distrusă ulterior de stăpânirea habsburgică.

Astfel, deşi Catedrala ortodoxă din străvechea cetate a Daciei Romane şi a gloriei Voievodului Mihai Viteazul nu a găzduit efectiv, între zidurile ei, momentul Încoronării Suveranilor României Mari, ea este, totuşi, locul de sfinţire a coroanelor monarhilor României Întregite şi un loc de rugăciune necontenită adusă lui Dumnezeu pentru ocrotirea Sa generoasă oferită românilor.

Mărețul eveniment al Încoronării Regale din 1922 a fost precedat de slujba de Te-Deum, rugăciune de mulţumire şi laudă adusă lui Dumnezeu, în cadrul căreia au fost sfințite, însemnele regale: coroanele (vechea coroană de oțel a lui Carol I, pentru Regele Ferdinand, şi o coroană nouă, din aur, pentru Regina Maria) precum şi mantiile acestora.

Slujba a fost săvârșită în noua Catedrală ortodoxă, de către Mitropolitul Primat al României Mari, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, Arhiepiscopul Basarabiei, Gurie Grosu şi alţi 13 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, care au asistat așezați în tronurile regale.

La finalul slujbei, Mitropolitul Primat Miron Cristea a binecuvântat pe Suverani rostind o rugăciune specială, pe care a compus-o personal, şi în care se invoca harul lui Dumnezeu asupra Regelui Ferdinand, pomenit în şirul marilor domnitori români, întemeietori ai Ţărilor Române, dintre care nu lipsea regele Carol I, amintind despre vitejia şi jertfa românilor care, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu sângele lor vărsat în lupte, au pornit pe un drum nou în istorie, dobândind o ţară întregită şi mult așteptată, spre care au fost conduși de gloriosul Rege Ferdinand I (…), părinte bun pentru toți fiii țării, de orice neam și credință.

Un loc aparte în cadrul festivității l-a avut „Imnul de slavă al Încoronării”, interpretat de Societatea Corală Carmen (120 de persoane), cel mai important cor românesc din prima jumătate a veacului al XX-lea, imn având textul compus de Mitropolitul Primat Miron, inspirat din imnurile de încoronare ale marilor împărați bizantini, şi care fusese pus pe note de renumitul compozitor Dumitru Georgescu-Kiriac.

În toate bisericile din țară, în ajunul Încoronării, clerul ortodox român a săvârșit slujba Privegherii, iar în ziua Încoronării, Sfânta Liturghie, urmată de slujba de Te Deum, ca „mulțumire adusă lui Dumnezeu, că ne-a învrednicit a ajunge această zi istorică, pentru îndelungata domnie a Majestăților lor Regelui și Reginei și pentru sănătatea întregii familii domnitoare”.

Prin înțelepciunea și tactul ce îl caracterizau, Mitropolitul Primat Miron Cristea a înțeles situaţia delicată a Regelui Ferdinand, care trebuia să gestioneze în acelaşi timp intransigența Bisericii Romano-Catolice, în care era botezat, şi presiunea partidelor de opoziție, care amenințau cu boicotarea evenimentului.

Sub conducerea Mitropolitului Primat Miron Cristea, Biserica Ortodoxă Română, care trudise de secole la unitatea poporului român, a fost prezentă la Alba Iulia, asigurând solemnitatea şi frumuseţea sărbătorii, pe care prea mulţi doreau să o reducă la un simplu act civil, lipsit de sfinţenie.

În pofida faptului că unii lideri ai partidelor politice nu au avut capacitatea să se ridice la înălțimea unui mare eveniment istoric, solemnitatea Încoronării de la Alba Iulia a rămas în istoria întregii ţări ca o mare sărbătoare, desfășurată într-o atmosferă de bucurie[7], pentru că românii au ajuns să trăiască acest mare eveniment, care consfințea Unirea cea Mare.

În semn de recunoștință pentru toată contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la desfășurare evenimentelor, cu prilejul vizitei sale la Reședința Mitropolitană din București, în ziua de 16 octombrie 1922, Regele Ferdinand l-a decorat pe Mitropolitul Primat Miron Cristea cu ordinul Carol I, în grad de Cordon cu Mare Cruce, cea mai importantă decorație românească de atunci, prin care erau răsplătite serviciile aduse Statului.

Totodată, Regele i-a adresat personal Mitropolitului Primat Miron „mulțumiri din toată inima pentru extraordinara demnitate și modul impunător, cum s-a prezentat Biserica prin slujbele sale cu prilejul Încoronării, atât în fața tuturor fruntașilor țării, cât și în fața celor mai distinși reprezentanți ai țărilor din Europa și din alte continente și a auguștilor membri ai atâtor familii domnitoare care ne-au onorat cu prezența și care și-au exprimat admirația lor față de slujbele la care au asistat”.

Aniversarea a 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari reprezintă un moment de mare sărbătoare şi un prilej de a arăta recunoștință față de Dumnezeu şi față de toţi cei care, prin cuvânt și faptă, au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri a poporului român.

Felicităm și binecuvântăm pe toți cei care în prezent contribuie prin multiplele lor eforturi la cultivarea şi promovarea importanţei unităţii şi demnităţii noastre naţionale în contextul cooperării internaţionale prezente şi viitoare.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Se apropie prima vacanță din anul școlar 2022-2023. Elevii mai au o săptămână de cursuri în noua structură de organizare, pe module și vacanțe mai dese. 

Vacanța începe sâmbătă, 22 octombrie și durează o săptămână, până în 30 octombrie.

Se vor întoarce din nou la cursuri din 31 octombrie. Vacanța de Crăciun și anul nou va fi din 23 decembrie.

Anul școlar 2022-2023 are cinci module de învățare și cinci vacanțe.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe – JUDEȚUL ALBA

• cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
• vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
• cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
• vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
• cursuri (modulul 3) – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
• vacanţă (vacanța 3) – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba
• cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
• vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
• cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
• vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Vacanța din februarie în celelalte județe

• Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
• Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
• Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

Numărul de note, media, calificative

Potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (în vigoare de la 1 septembrie 2022), numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru.

La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut, ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.

La fiecare disciplină de studiu/modul se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

La clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Zile libere până la finalul anului 2022

În afara perioadelor de vacanțe pentru elevi, în ceea ce privește zilele libere – sărbători legale pentru angajații din România, următoarea mini-vacanță este de Sfântul Andrei și Ziua Națională.

Este vorba despre zile libere pentru angajații din sectorul public, inclusiv profesorii. Prin urmare, minivacanță și pentru elevi.

Modalitatea de organizare și recuperare a acestor zile libere (dacă este cazul) ar urma să fie comunicată de către autoritățile din Educație.

Ziua Sfântului Andrei, 30 noiembrie, cade într-o zi de miercuri, iar joi este 1 Decembrie – Ziua Națională. Bugetarii vor avea liber și vineri, astfel încât minivacanța angajaților din sectorul public va ajunge la 5 zile, incluzând și weekendul.

Ministerul Muncii a anunțat decizia privind ziua liberă-punte din 2 decembrie 2022 încă de la începutul anului: ”Guvernul a stabilit ca vineri, 2 decembrie 2022, să fie zi liberă pentru salariații din instituţiile şi autorităţile publice, având în vedere că aceasta se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.

Decizia de a stabili zilele libere la începutul anului, pentru personalul din sistemul bugetar, a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.

Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie sau participanţilor în aceste procese”.

Mai este minivacanța de Crăciun (trei zile), în perioada 24-26 decembrie. Crăciunul este duminica (25 decembrie) și a doua zi de Crăciun pică lunea (26 decembrie).

Reprezentanții Parcului Natural Apuseni au dat publicității un documentar care prezintă răpitoarele din arealul montan pe care îl gestionează. 

Sunt prezentate imagini extraordinare cu cele mai frumoase păsări de pradă care trăiesc în această zonă.

Documentarul prezintă cele mai importante specii: acvila, șoimul, huhurezul, ciuvica sau minunița și oferă informații foarte interesante.

Spre exemplu, aflăm că un răpitor de noapte consumă până la 1.000 de șoareci pe an și contribuie la controlul populațiilor de rozătoare.

Filmul a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea instrumentelor pentru managementul adaptativ al capitalului natural din ariile protejate Parcul Natural Apuseni, ROSCI0002 Apuseni, ROSPA0081 Munții Apuseni – Vlădeasa și ROSCI0016 Buteasa” cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020.

”Avem plăcerea să lansăm filmul care abordează speciile de păsări răpitoare din Parcul Natural Apuseni și ariile naturale protejate integrate și nu în ultimul rând prezentarea ariilor naturale protejate administrate de către beneficiar si care fac obiectul prezentului contract” au transmis reprezentanții Parcului.

Un alt documentar realizat de Parcul Natural Apuseni este dedicat paseriformelor.

Fostul primar al municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, în prezent europarlamentar, a spus că ”serbarea este bună sau mai puțin bună cu și fără politicieni”. Totodată a lansat un atac: nu pot să fiu primar surogat cum sunt unii, chiar dacă poartă costumul. 

El a răspuns unei întrebări legate de ignorarea completă a manifestărilor dedicate Centenarului Încoronării, de către autoritățile centrale: premier, președinte.

Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis IGNORĂ Centenarul Încoronării de la Alba Iulia, organizat sub înaltul patronaj al premierului

”Nu mă gâdila enorm să văd aici o infuzie extraordinară de politicieni, însă aș fi dorit să văd aici foarte, foarte mulți oameni,…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Share Post Whatsapp Messenger Email

---

ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online

Click to comment

Leave a Reply

Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Comentariu *

Nume *

Email *

Sit web

Salvează-mi numele, emailul și situl web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.

You may like

• 

  VIDEO. Accidentul MORTAL de la Câmpia Turzii, provocat de un șofer de 19 ani. Femeia decedată, mama a doi copii

• 

  VIDEO MOST WANTED: Urmărit internațional din Alba, adus în țară din Spania. Claudiu Pîclișan era căutat de mulți ani

• 

  22 februarie, Ziua Mondială a Cercetășiei. Povestea lui Baden Powell, fondatorul Mișcării Scout

• 

  Amplasarea radarelor în perioada 22-23 februarie 2025. Lista drumurilor monitorizate din județul Alba

• 

  Accident pe drumul dintre Câmpeni și Abrud, provocat de un bărbat de 42 de ani, băut

• 

  Taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, nedeclarate și neachitate la buget de organizatorii de jocuri de noroc online

• 

  Termen prelungit pentru voucherele de panouri solare și reabilitate: Cine poate beneficia de ele și ce documente sunt necesare

• 

  Europa League: FCSB o va întâlni pe Olympique Lyon în optimi. Când și unde se joacă primul meci

• 

  Moșii de iarnă 2025. Tradiții în sâmbăta dinaintea Lăsatului Secului de carne. Semnificații și credințe înainte de Postul Paștelui

• 

  Un bărbat din Aiud a luat o curea în mână și s-a dus nervos către patru polițiști. Ce a urmat i-a adus o condamnare cu executare

• 

  Taxi vs. Uber și Bolt. Ioan Pugna (președinte Asociația de Monitorizare Taxi Cluj): A început MIGRAREA în sens invers

• 

  Cum a bătut un elev de liceu din Alba Iulia un jandarm care încerca să îl urce în dubă. Ce pedeapsă pentru ultraj a primit