„Iuliu Maniu – Drept între Popoare” a fost tema principală a evenimentului organizat, duminică, de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Demersurile pentru acordarea acestui titlu fostului mare om politic au fost iniţiate de Asociaţia „Casa Memorială” Iuliu Maniu şi Muzeul Holocaustului, deoarece datele istorice arată faptul că Iuliu Maniu a contribuit la salvarea vieţilor a mii de evrei prin memoriile depuse, întâlnirile şi intervenţiile avute la autorităţile din perioada respectivă, dar şi prin politica dusă de Partidul Naţional Ţărănesc, partid pe care l-a condus.

„Una dintre acuzaţiile de care s-a folosit propaganda comunistă de-a lungul timpului pentru a denigra personalitatea lui Iuliu Maniu a fost cea de naţionalism excesiv şi antisemitism. Datele pe care le deţinem demonstrează contrariul şi anume că atitudinea lui Iuliu Maniu faţă de minorităţile etnice nu a fost niciodată discriminatorie”, a precizat, duminică, în argumentaţia susţinută la Muzeul Holocaustului, preotul Cristian Borz din Bădăcin.

Potrivit acestuia, Iuliu Maniu a contribuit la înfiinţarea, în 1919, a primului liceu evreiesc din Banat, iar la primele alegeri pentru primul Parlament al României Mari, a fost singurul lider politic care a oferit pe listele partidului locuri eligibile pentru evrei.

„Surse arhivistice care au putut fi consultate în ultima vreme atestă că intervenţia lui Iuliu Maniu din septembrie 1942 pe lângă Ion Antonescu a fost decisivă pentru oprirea planului de deportare a evreilor din România în lagărele de exterminare din Polonia”, a precizat Cristian Borz.

De asemenea, o altă întâlnire pe care Maniu a avut-o pe 20 decembrie 1942 cu Ion Antonescu, liderul ţărănist a reuşit să îl convingă pe mareşal să pună în libertate un grup de 38 de evrei, pasibili de condamnarea la moarte.

„În încheiere, considerăm că Iuliu Maniu se poate număra printre salvatorii români din timpul Holocaustului şi merită să fie recunoscut oficial pentru actele lui curajoase primind post-mortem din partea Statului Israel şi a Institutului Yad Vashem Titlul şi Medalia ‘Drept între popoare'”, a conchis Cristian Borz.

Demersul menţionat a fost susţinut, la evenimentul de duminică, şi de pledoariile preşedintelui Consiliului Judeţean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, şi ministrului de Interne, Lucian Bode.

„În galeria marilor figuri politice care au luptat pentru unitatea românilor, pentru libertăţi fundamentale şi pentru respectarea valorilor democratice şi umane se numără liderul politic ardelean Iuliu Maniu. Demersul pentru conferirea titlului ‘Drept între popoare’ marchează recunoaşterea eforturilor sale dedicate democraţiei, bunei convieţuiri între oameni, armoniei şi înţelegerii între popoare. (…) Dârzenia, demnitatea, iubirea de neam şi de oameni au fost cele mari calităţi ale ‘Sfinxului de la Bădăcin’ care nu a încetat nicio clipă să-şi facă datoria faţă de patrie”, a precizat Lucian Bode.

Singurul deţinător al distincţiei „Drept între popoare” din Sălaj este Alexandru Cherecheş, din Şimleu Silvaniei, care a decedat în 2013, la vârsta de 86 de ani. În 2009, Jonathan Rosenzweig, secretar în cadrul Ambasadei Israelului la Bucureşti, i-a oferit înalta distincţie lui Alexandru Cherecheş, care a reuşit, în 1944, să salveze viaţa a trei evrei care erau condamnaţi să fie deportaţi în lagărele de exterminare naziste. AGERPRES/(A – autor: Sebastian Olaru, editor: Oana Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c)  Casa Memorială Iuliu Maniu/facebook

Citiţi şi:

VIDEO Ministrul de Interne: Holocaustul – un capitol sumbru din istoria umanităţii, care nu trebuie să se mai repete
sursa: Agerpres