Sculpturi de gheață, create manual de către un sculptor din localitatea Frumoasa, au fost expuse marți în diverse locuri publice din Miercurea-Ciuc. Prin această inițiativă, autoritățile locale doresc să aducă o bucurie locuitorilor orașului.

Viceperimarul municipiului, Bors Bela, a declarat, pentru AGERPRES, că proiectul se numeşte „În Miercurea-Ciuc şi iarna cresc flori în ghivece”, punctând însă că, de această dată, florile sunt din gheaţă.

Sculpturile au între 50 centimetri şi un metru, au fost realizate de un sculptor din Frumoasa, din blocuri de gheaţă luate din lacul din localitate, acestea fiind amplasate în ghivecele de mari dimensiuni care se afla în spaţiile publice sau în alte locuri din oraş.

„Este o idee de-a noastră să avem flori şi pe timpul iernii, mai ales că şi acum, în Miercurea-Ciuc, sunt destule grade cu minus şi aceste flori nu se topesc.

Sunt realizate manual de un sculptor din Frumoasa, este o idee bună şi mi se pare că chiar şi după Crăciun este o cale foarte bună de a oferi o mică bucurie oamenilor din oraş”, a spus viceprimarul Bors Bela.

Printre sculpturile de gheaţă se numără şi reprezentarea unui fulg, dar şi o lalea, care a fost amplasată în faţa sediului Primăriei, în locul tradiţionalei vaze cu flori care înfrumuseţează zona, în fiecare an.

De altfel, laleaua din faţa Primăriei este cea mai mare dintre sculpturi, având o dimensiune de 70×100 centimetri şi o greutate de 150 kilograme.

Viceprimarul municipiului a invitat locuitorii oraşului dar şi turiştii aflaţi în zonă să vină şi să admire aceste sculpturi de gheaţă şi a menţionat că dacă vremea nu se va încălzi, în weekend vor fi amplasate unele noi.

În ultimele zile, vremea a fost friguroasă în Miercurea-Ciuc, cu o minimă de minus 17 grade Celsius, temperaturile negative persistând şi în timpul zilei. Agerpres

sursa foto: Facebook / Bors Béla

O sumă de aproape 30.000 lei a fost sustrasă de un tânăr din judeţul Cluj de la un vârstnic din Alba Iulia. Victima, un bărbat din Alba Iulia, l-a angajat pe hoț pentru niște lucrări de reparație.

„Poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia l-au identificat pe un tânăr de 21 de ani, din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, ca persoană bănuită de comiterea unui furt. În sarcina acestuia s-a reţinut faptul că, în timp ce efectua lucrări de reparaţie la scocurile unei locuinţe care aparţine unui bărbat de 74 de ani din Alba Iulia, i-ar fi sustras vârstnicului suma de 28.000 de lei”, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, prejudiciul a fost recuperat şi restituit păgubitului.

Conform unui audit realizat de Curtea de Conturi, producția național de pește a înregistrat, în perioada 2016-2019, un nivel scăzut obținut din din pescuit şi acvacultură, față de potențialul de producție al României.

Instituţia a realizat, în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanţa administrării şi exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi a acvaculturii în perioada 2016 – 2019. Entităţile auditate au fost Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS), conform unui comunicat al Curţii de Conturi remis, marţi, AGERPRES.

Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, principalele cauze ale producţiei sub potenţial au fost: faptul că nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public şi privat al statului şi administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporţie de numai 57%; ˜ productivitatea la hectar redusă, obţinută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivităţii piscicole a mediului natural; lipsa producţiei din acvacultura marină; slaba performanţă a operatorilor economici, care deţin ambarcaţiuni şi dotări insuficiente şi învechite; specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari; pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat.

În perioada auditată, consumul de peşte şi produse din peşte a fost acoperit în proporţie de peste 80% din surse externe (importuri şi achiziţii intracomunitare). Producţia naţională de peşte, obţinută din pescuit şi acvacultură, a oscilat în perioada 2016 – 2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 şi 20.472 de tone în 2018.

În clasamentul producţiei din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producţie de 12.605 de tone (0,97% din producţia UE). În anul 2017, România a coborât pe locul 18, cu o producţie de 12.798 de tone (0,93% din producţia UE). Astfel, cele două poziţii pierdute au fost ocupate de Bulgaria şi Malta, care au înregistrat creşteri semnificative ale producţiei interne, de aproximativ 26% faţă de anul precedent, se mai menţionează în comunicat.

Raportul mai semnalează că în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave şi ambarcaţiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanţial capacitatea de pescuit a flotei româneşti, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave şi ambarcaţiuni.

Concluzia generală a Raportului este aceea că entităţile publice auditate (MADR, ANPA şi ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanţa activităţilor de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale şi acvacultură.

Printre recomandările auditorilor cuprinse în Raportul de audit se numără: elaborarea de către MADR a Strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc pentru perioada 2021 – 2027 şi supunerea acesteia spre aprobare; realizarea unei analize privind reorganizarea activităţii de administrare a resurselor acvatice vii, existente în habitatele piscicole naturale, şi nominalizarea unei autorităţi unice, la nivel naţional, care să asigure administrarea performantă şi exploatarea durabilă a resursei acvatice vii din toate habitatele piscicole naturale ale României; întreprinderea demersurilor necesare, de către MADR şi ANPA, pentru negocierea nivelului de efort de pescuit alocat României de către Comisia Europeană, pentru creşterea capacităţii flotei naţionale de pescuit; identificarea şi catalogarea, de către ANPA, a zonelor din sectorul românesc al Mării Negre pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor; efectuarea de către MADR şi ANPA a demersurilor pentru elaborarea cadrului legal de reglementare cu privire la concesionarea luciului de apă marină şi a accesului la aceasta.

De asemenea, Curtea de Conturi mai recomandă includerea în programul de activitate al Direcţiei Inspecţie Ape Interioare din cadrul ANPA a unor acţiuni de control privind realitatea capturilor declarate de către pescarii comerciali şi efectuarea unei analize, de către MADR şi ANPA, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind oportunitatea unor măsuri de sprijin financiar-fiscal pentru pescarii comerciali şi pentru producătorii din acvacultură, inclusiv eliminarea sau reducerea TVA pentru captura/producţia de peşte şi promovarea unui act normativ în conformitate cu rezultatele analizei.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Otopeni, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Sibiu, adică cele mai mari cinci aeroporturi din România, au raportat un trafic de pasageri de până la 70% mai mic anul trecut faţă de 2019, după cum arată datele transmise de oficialii aeroporturilor, citate de ZF.
Citește mai mult pe Mediafax.ro