Connect with us

Covasna

Miként vezettek a 2015-ös párizsi merényletek a Görögországba érkező migránsok szigorúbb ellenőrzéséhez

Publicat


Athén, szeptember 19./Agerpres/ – A görögországi Lérosz szigetén lévő migránstábor sátrakkal teli udvarán egy tucatnyi újonnan érkezett várja, hogy regisztrálják őket a COVID-19 miatt elrendelt kéthetes karantén után – számol be az AFP az European Data News Hub (EDNH) internetes platformon szeptember 14-én közzétett cikkben.

‘Menedékjogot kérhetnek, de csak Görögországra vonatkozóan’ – mondja nekik egy fiatal görög köztisztviselő tolmács segítségével, miközben a közelben felfegyverzett rendőrök állnak őrt.

‘Ha ezt nem teszik meg, visszaküldik önöket szülőhazájukba’ – teszi hozzá a hatósági személy.

Miután a csoport tagjai – főként szomáliai menekültek, köztük több nő, egy csecsemő és egy lábprotézist viselő idős férfi – átesnek a motozáson, lefotózzák őket, ujjlenyomatot vesznek tőlük és alaposan kikérdezik őket.

A 2015 novemberében Párizsban történt merényletek után, amikor a dzsihadisták öngyilkos merényletekben és fegyveres támadásokban 130 embert öltek meg, Görögország az Európai Unió segítségével lépéseket tett biztonságának megerősítésére.

A Szíriában megtervezett merényleteket utólag az Iszlám Állam vállalta fel. Az utolsó életben maradt merénylő pere a múlt héten kezdődött el Franciaországban.

Két merénylő 2015. október 3-án jutott tovább Nyugat-Európa felé a görög Lérosz szigeten keresztül, hamis szír útlevéllel, menekültnek adva ki magát.

Most, hat évvel később, a görög hatóságok azt mondják, lezárták az illegális beutazási útvonalakat.

– Új menekülttáborok, szigorú ellenőrzések –

Filio Kiprizoglou, a léroszi tábor vezetője azt mondja, ‘100%-ban’ biztos abban, hogy ki tudnak szúrni minden potenciális szélsőségest.

„Az eljárások azonnaliak’, mondta a táborvezető, aki szerint minden gyanús személyt ‘öt perc alatt’ ellenőrizni tudnak a görög és az európai biztonsági adatbázisok segítségével.

Az Európai Unió 276 millió eurót (326 millió dollár) folyósított az Égei-tenger szigetein – Lérosz, Leszbosz, Kosz, Számosz és Híosz – kialakítandó új, biztonságosabb táborokra. A bevándorlók zöme ugyanis erre az öt szigetre érkezik a tengeren keresztül, a szomszédos Törökország felől.

A Léroszon levő új menekülttábort, amely jövő hónapban készül el teljes egészében, mágneses kapukkal, röntgenberendezésekkel, biztonsági kamerákkal szerelik fel, mondta Kiprizoglou.

Az európai migránsválság 2015-ös tetőzése óta a görög partokra érkező menedékkérők más uniós országokba történő áttelepítésére vonatkozó eljárásokat is korszerűsítették.

„Amikor a csónak megérkezik az emberekkel, mindegyik személyt külön-külön kell kihallgatni’ – jelentette ki Mireille Girard, az ENSZ görögországi menekültügyi képviselője. ‘Lehet, hogy egyik-másik nem menekült, de az egyetlen mód, hogy ez kiderüljön, a kihallgatás’ – tette hozzá.

Taher, egy fiatal aleppói szír az AFP-nek elmondta, hogy amikor 2016-ban Franciaországba történő áttelepítésére nyújtott be kérést, egy kimerítő, hatórás kihallgatásban volt része francia ügynökökkel, akik azért repültek Görögországba, hogy igénylését felmérjék.

– Megrovás az EU részéről –

„Olyan dolgokat akartak velem beismertetni, amelyeket én soha nem követtem el…, információkat akartak tőlem a szír hadsereg által használt fegyverekről, megkérdezték tőlem, hogy ismertem-e olyan személyt, aki később radikalizálódott. Egy adott ponton már azt sugallták, hogy már jártam Franciaországban, ami egyáltalán nem volt igaz’ – nyilatkozta nemrég az AFP-nek.

Taher beutazását Franciaországba végül ‘biztonsági okokból’ elutasították. Emiatt kénytelen volt Görögországban menedékjogot kérni, amit meg is kapott, és jelenleg tolmácsként dolgozik Athénban.

2016 februárjában az EU „súlyos” hiányosságokat állapított meg Görögország részéről az országba érkező migránsok beáramlásának ellenőrzését illetően.

A több mint egymillió menedékkérő – főként szíriaiak, irakiak és afgánok – ugyanis főként Görögországon keresztül érkezett Európába egy évvel korábban.

Azonban a görög hivatalosságok nagy részét még mindig felháborítják azok a vádak, amelyek szerint 2015-ben, a második világháború óta eltelt időszak legnagyobb migrációs hulláma idején nem őrizték megfelelően Európa határát.

A Nemzetközi Migrációs Szervezet (IOM) adatai szerint abban az évben több mint 800.000 személy érkezett a kontinensre Görögországon keresztül.

Abban az időszakban az ország még a gazdaságát megbénító hitelek okozta válsággal küzdött.

Zaharoula Tsirigoti nyugalmazott rendőrségi tábornok, aki abban az időben az ország migrációs politikájáért felelt, kifejtette, nem volt elég, hogy a görög államot nemzetközi hitelezői arra kényszerítették, hogy drasztikusan csökkentse a köztisztviselők – különösen a menekültügyekkel foglalkozó személyzet – számát, még az uniós tagállamok is figyelmen kívül hagyták kezdetben a segítségkéréseket.

2015 nyarán naponta akár ezer bevándorló is érkezett a Dodekanészosz-szigetcsoport egyik legkisebb szigete, Lérosz partjaihoz – mesélte Tsirigoti az AFP-nek.

‘Az Európai Unió elmarasztalt bennünket, azonban minket senki nem támogatott személyzettel és infrastruktúrával’ – mondta a nyugalmazott rendőrnő.

Lérosz szigetén akkoriban egyetlen olyan Eurodac-terminál létezett, amely lehetővé tette a digitális ujjlenyomatok összehasonlítását és lekérdezését, és két napba telt, amíg egy azonosítást végrehajtottak – magyarázta még Tsirigoti.

2015 októberében, néhány nappal azután, hogy a merénylők bejutottak Európába Lérosz szigetén keresztül, Németország egy tucat Eurodac-egységet adományozott Görögországnak, majd más európai országok is követték példáját.

Az elkövetkező években a görög tengeri őrjáratokat a Frontex uniós határvédelmi ügynökség legénységével is megerősítették.
AGERPRES/(RO – szerző: Mariana IONESCU, szerkesztő: Gabriela IONESCU, HU – szerkesztő: VALKAI Krisztina
sursa: Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online


Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Covasna: Cursuri de învăţare a limbilor română şi maghiară pentru vorbitorii non-nativi, subvenţionate de Primăria Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

Primăria Sfântu Gheorghe acordă o subvenție în valoare de 840 de lei persoanelor care participă la cursurile de învățare a limbilor română sau maghiară, desfășurate în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai, destinate vorbitorilor non-nativi.

Programul a fost lansat în anul 2022 şi se adresează tuturor persoanelor de peste 18 ani care au domiciliul în municipiul Sfântu Gheorghe.

„Primăria Sfântu Gheorghe organizează programul de învăţare a limbii celeilalte comunităţi împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai. Participanţii vor trebui să plătească o taxă de înscriere de 1.200 de lei, care poate achitată în trei tranşe egale în următoarele şase luni. După finalizarea cu succes a cursului, participanţii pot solicita Primăriei rambursarea a 70% din suma totală, adică 840 de lei, doar pe baza prezentării unui certificat de absolvire a cursului”, precizează reprezentanţii Primăriei pe site-ul instituţiei.

Cursul va începe pe 27 februarie şi se va încheia la sfârşitul lunii iunie.

Durata totală este de 120 de ore

Durata totală este de 120 de ore, respectiv 6-7 ore de activitate pe săptămână, din care 100 de ore vor fi online prin intermediul platformei ZOOM şi 20 de ore cu prezenţă fizică.

Reprezentanţii Primăriei au precizat că joi, 22 februarie, este ultima zi de înscriere pentru cursurile din acest an.

Dosarele trebuie depuse la Biroul pentru Tineret al Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe, aflat pe strada Korosi Csoma Sandor nr. 5 şi trebuie să cuprindă cererea tip completată, care poate fi descărcată de pe site-ul Primăriei, o copie a cărţii de identitate, un document care să ateste studiile şi contul IBAN pentru achitarea subvenţiei.

Potrivit autorităţilor locale, programul s-a conturat în urma unei consultări cu tinerii români şi maghiari din municipiu, care a relevat faptul că foarte mulţi nu cunosc limba celeilalte comunităţi şi au dificultăţi de comunicare şi integrare pe piaţa muncii.

Acesta s-a adresat iniţial tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, dar ulterior a fost extins, întrucât au existat solicitări şi din partea mai multor persoane care au depăşit limita de vârstă. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Încărcătoare pentru maşini electrice şi staţie de măsurare a traficului pe primul drum eco-smart din judeţ

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

Proiectul tehnic pentru modernizarea drumului județean DJ 114, între localitățile Sânzieni și Lemnia, a fost finalizat de către Consiliul Județean (CJ) Covasna. Acest drum va deveni primul drum eco-smart din județ.

Vicepreşedintele CJ Covasna, Jakab Istvan Barna, a declarat, miercuri, că drumul, în lungime de 19 kilometri, va fi prevăzut cu piste pentru biciclete, precum şi cu diverse dispozitive tehnice care vor contribui la creşterea siguranţei circulaţiei.

„Pentru DJ 114 Lemnia-Sânzieni am terminat proiectarea, acolo am rămas cu trei încărcătoare pentru maşini electrice, cu treceri de pietoni inteligente, am rămas cu iluminatul public smart şi avem şi o staţie de măsurare a traficului şi a greutăţii maşinilor (…)

Deci, am terminat proiectul tehnic şi acum trebuie să-l depunem pentru finanţare europeană. Valoarea proiectului e undeva la 30 milioane de euro”, a declarat, pentru AGERPRES, Jakab Istvan Barna.

Conducerea Consiliului Judeţean Covasna a anunţat, în cursul anului trecut, că drumul judeţean DJ 114 a fost ales pentru acest proiect deoarece leagă un număr mare de localităţi cu potenţial turistic.

Precizările președintelui CJ Covasna

„Drumul are 19 kilometri lungime şi leagă opt localităţi (…)

În plus, municipiul Târgu Secuiesc şi Sânzieni au un contract de finanţare pentru un drum de biciclete.

Noi facem pista pentru biciclete aici, pe acest drum, iar dincolo de drumul naţional există un drum comunal până la Ojdula, prin Mărtănuş, Hilib şi Ghelinţa, iar din Ghelinţa până la Catalina.

Catalina şi Târgu Secuiesc iar au un contract de finanţare încheiat pentru o pistă de biciclete.

Deci, am făcut un cerc şi pentru turism, pentru că în această zonă sunt şi câteva biserici şi monumente de anvergură, precum muntele Perko de la Sânzieni, mănăstirea franciscană de la Estelnic, biserica Sf. Ladislau din Ghelinţa şi aşa mai departe.

Sunt şi foarte multe localităţi, de altfel, în acest cerc de 30 de kilometri, sunt 15 localităţi, deci este o rută de o zi şi va avea pe lângă impactul social şi un impact asupra turismului”, a declarat, la acel moment, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor. Agerpres

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Facilităţi pentru înfrumuseţarea zonelor verzi din jurul blocurilor. Precizările Primăriei Sfântu Gheorghe

Publicat

Arhivă foto

În anul 2024, cetățenii municipiului Sfântu Gheorghe pot solicita de la Primăriae bunuri în valoare de până la 3.000 de lei, 80% din costuri fiind acoperite de municipalitate. 

De 12 ani, Primăria Sfântu Gheorghe sprijină înfrumusețarea spațiilor verzi din zonele rezidențiale, bunuri în valoare de 3.000 de lei fiind puse la dispoziția asociațiilor de locatari sau persoanelor care întrețin spațiile verzi din jurul scărilor de bloc.

Ca și în anii precedenți, 80% din buget va fi plătit de municipalitate, iar 20% de către solicitant. De exemplu, o solicitare de 3.000 de lei costă municipalitatea 2.400 de lei, iar solicitantul doar 600 de lei.

Lista bunurilor care pot fi revendicate rămâne aceeași ca anul trecut:

  • Bancă – 1.050 de lei / bucata.
  • Puieţi pomi ornamentali – 25 lei/bucata.
  • Arbuşti – 10 lei bucata.
  • Gard viu – 30 lei/metru
  • Flori diferite specii – 2 lei / fir
  • Semințe gazon – 22 lei / kg
  • Gard de protecţie – 78,50 lei/metru
  • Pământ fertil pentru zone verzi – 60 lei / mc.
  • Toţi paşii pentru depunerea cererilor

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie

Responsabilul scării sau persoana care face solicitarea selectează bunurile pe care ar dori să le folosească în zona verde, apoi scrie cererea, care este aprobată de reprezentantul sau președintele asociației de proprietari.

Cererea trebuie depusă la Registratura Primăriei până la data de 30 aprilie, de luni până miercuri între orele 8.00 și 16.00, joi între orele 8.00 și 17.00 și vineri între orele 8.00 și 15.00, sau trimisă online la adresa info@sepsi.ro.

Solicitanții vor fi informați apoi cu privire la decizia luată.

În cazul unei decizii pozitive, valoarea coplății trebuie plătită la Direcția Finanțelor Publice Locale (strada Oltului nr. 2) sau poate fi virată în contul RO02TREZ25621360250XXXXX.

„Puteți ridica bunurile de la Grădinăria oraşului (strada Arcuşului, nr. 22) în zilele lucrătoare între orele 9 și 11, pe baza dovezii plăţii. Momentul exact al ridicării produselor va fi indicat în documentul de confirmare a aprobării cererii.

Transportul și plantarea bunurilor, precum şi instalarea și întreținerea băncilor și a gardurilor sunt în responsabilitatea solicitantului.

Este important de reținut că cererile pot fi depuse până la sfârșitul lunii aprilie, dar nu trebuie lăsate pentru ultima clipă, deoarece plantele aflate în perioada de vegetație sunt mai vulnerabile la transplantarea din primăvara târzie.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să-l contactați pe Karácsony Attila József de la Grădinăria oraşului la numărul de telefon 0267 314 173”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Sfântu Gheorghe.

Citește mai departe

Actualitate

Covasna: Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pe acest an

Publicat

Arhivă foto

În cadrul unei ședințe extraordinare desfășurate vineri, Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pentru anul curent, cu o estimare de 334 de milioane de lei.

Primarul municipiului, Antal Arpad, a declarat că acesta a fost construit într-o notă „realist-pesimistă”, dar, cu siguranţă, va depăşi bugetul pe care oraşul l-a avut anul trecut.

„Practic, în fiecare an pornim de la un buget care e mai mic decât bugetul pe care îl realizăm la sfârşitul anului.

Anul trecut am estimat venituri de 255 de milioane de lei, iar până la sfârşitul anului am realizat 329 de milioane de lei, adică cu 29% mai mult.

Asta în ciuda faptului că am avut un an extrem de dificil, foarte greu, cu nişte decizii guvernamentale care ne-au creat foarte multe dificultăţi, mai ales în a doua jumătate a anului, dar, în ciuda tuturor dificultăţilor, din punct de vedere bugetar, am avut un an bun”, a spus primarul Antal Arpad.

Acesta a menţionat că bugetul din acest an porneşte de la 334 de milioane de lei şi este format din impozitele pe imobile, terenuri şi autovehicule plătite de cetăţenii municipiului, care reprezintă sub 3% din total, din impozite ale persoanelor juridice, impozite pe venit, sume provenite din fonduri europene şi guvernamentale, precum şi alocări din TVA.

Primarul a mai spus că bugetul pe 2024 este un „buget al rezilienţei”, axat pe investiţii care să permită oraşului să facă faţă „şocurilor exterioare”.

Declarațiile primarului

„Încercăm ca oraşul să fie rezilient la şocurile care vin din exterior, fie că vorbim de schimbări legislative, fie că vorbim de efectele războaielor, creşterea preţurilor.

Evident că nu vom realiza acest lucru într-un singur an, cu un singur buget, dar pe următorii 3 – 5 ani construim bugetele în această direcţie, pentru ca toate instituţiile şi oamenii să fie în siguranţă.

Pentru că indiferent de ce decizii haotice se iau la nivel central, noi trebuie să mergem în direcţia cea bună. (…)

În 2008, când am venit acasă din Bucureşti, din Parlament, am spus două lucruri esenţiale: pe de o parte că vom ţine un echilibru între dezvoltarea comunităţii şi lucrările de infrastructură, şi, pe de altă parte, că vom depune eforturi pentru ca funcţionarea oraşului să fie realizată din taxele şi impozitele plătite de locuitori, dar pentru dezvoltarea oraşului vom aduce din fonduri din Bucureşti, Bruxelles, Budapesta, de unde se poate”, a menţionat primarul. Agerpres

Citește mai departe