Actualitate
Consiliul Județean Brașov pe Facebook: Cinci trasee de ciclism ar putea fi amenajate pe digurile din judeţul Braşov. Î…
Cinci trasee de ciclism ar putea fi amenajate pe digurile din judeţul Braşov.
În cadrul unei şedinţe a Grupului de lucru pentru realizarea Planului de Mobilitate la nivelul judeţului Braşov, Todorică Şerban, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a discutat cu Mihai Uţă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov, despre posibilitatea utilizării digurilor existente de-a lungul cursurilor de ape pentru amenajarea unor piste de biciclete.
Directorul SGA Braşov a propus cinci trasee de ciclism care ar putea fi amenajate în judeţ, utilizând infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.
‼️ Primul traseu pleacă din Braşov, de la podul peste pârâul Ghimbăşel situat pe strada Lânii şi continuă cu podul de pe strada Plugarilor – podul de la CAP Stupini – podul de la DN 13 – podul la drumul Bod-Sânpetru, punct din care traseul fie se poate ramifica spre Sânpetru (pe malul drept al pârâului Durbav), fie continuă până la podul de la drumul judeţean 112 A Bod Colonie-Bod Sat, de unde se poate merge până la podul peste Olt, spre Araci. De la podul Bod-Araci situat pe DJ 103, traseul poate merge mai departe pe malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Ghimbăşelul Vechi, de unde poate continua pe malul stâng al acestuia până în localitatea Bod-Sat. O altă ramificaţie ar putea fi realizată spre Feldioara, prin utilizarea digurilor de pe malul stâng al pârâului Bârsa şi al Oltului. Pe acest traseu, lungimea totală a digurilor este de 26 de km.
‼️ Al doilea traseu are punctul de urcare pe dig la podul peste Olt situat pe drumul judeţean 112, în localitatea Podu Olt. Traseul continuă pe digul de pe malul drept al Oltului, până la podul situat în aval, la confluenţa cu Râul Negru, având punctul final la Lunca Câlnicului. Ramificaţiile posibile ale traseului sunt spre Hărman, Araci şi Bod – prin intermediul drumurilor comunale şi judeţene, precum şi spre Prejmer – prin traversarea drumului naţional 11. Digurile de pe acest traseu totalizează 6 km lungime.
‼️ Cel de-al treilea traseu porneşte de la podul peste Tărlung situat pe DN 10, continuă pe digul de pe malul stâng până la podul din Lunca Mărcuşului, după care poate ajunge la Lunca Câlnicului, prin intermediul digului de pe malul stâng al Râului Negru, trecând prin localităţile covăsnene Băcel, Lunca Mărcuşului şi Chiciş, având punctul final la podul de pe DJ 112. Şi acest traseul poate avea o ramificaţie spre Prejmer, utilizând drumurile judeţene şi comunale. Lungimea traseului de diguri este de 25,2 km.
‼️ Traseul al patrulea îşi are punctul de plecare la podul peste pârâul Homorod-Ciucaş, pe malul stâng, ajunge în localitatea Satu Nou la podul situat pe DJ 112, continuă pe dig până la podul peste Homorod-Ciucaş situat pe DN 13, la Feldioara, după care urmează malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Bârsa şi se încheie la podul de pe DN 13, la Hanul din Ardeal. Acest traseu poate avea ramificaţii spre comunele Dumbrăviţa şi Hălchiu realizate prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale. Digurile incluse în traseu au o lungime însumată de 23,6 km.
‼️ Dacă primele patru trasee sunt situate în vecinătatea municipiului Braşov şi în localităţile din Zona Metropolitană, cel de-al cincilea traseu descris de directorul SGA Braşov este identificat în zona Rupea. Punctul de urcare pe dig se află la intersecţia drumului naţional 13 cu drumul judeţean 105 A. Traseul continuă pe malul stâng al pârâului Fişer până la confluenţa cu pârâul Cozd, apoi pe malul stâng al acestuia până la DJ 132, după care merge mai departe până la confluenţa cu pârâul Homorodul Mare, punctul final fiind la intersecţia cu DJ 132 Homorod – Mercheaşa. Ramificaţiile de traseu care s-ar putea realiza folosind drumurile judeţene şi comunale sunt spre localităţile Caţa şi Mercheaşa. Lungimea digurilor ajunge la 10 km.
Toate digurile incluse în traseele menţionate sunt construite din pământ compactat şi înierbat, având o înălţime medie şi o lăţime a coronamentului între 2 şi 4 metri. Pentru ca aceste construcţii de apărare împotriva inundaţiilor să poată fi utilizate pentru crearea unor piste de biciclete, sunt necesare lucrări de amenajare a coronamentului prin nivelare şi completare cu pământ în zonele cu denivelări pronunţate, precum şi a intersecţiilor cu podurile existente pe traseu. În zonele în care structura podurilor rutiere permite accesul bicicletelor pe sub acestea, sunt necesare amenajări de rampe de coborâre şi urcare pe diguri.
„Acestea sunt câteva trasee pe care le-am identificat în primă fază, la solicitarea domnului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Todorică Şerban. Desigur, ar putea fi vorba şi despre alte posibile trasee, însă este necesară deplasarea pe teren a reprezentanţilor CJ care, de comun acord cu specialiştii noştri, să identifice alte diguri pretabile pentru piste de ciclism şi să stabilească modalitatea în care s-ar putea realiza legătura acestora cu infrastructura rutieră. Diguri există şi în zona Făgăraşului, la acumulările de pe cursul Oltului, între Voila şi Viştea, dar acestea aparţin de Hidroelectrica şi nu ar putea fi utilizate pentru piste de ciclism”, a explicat directorul SGA Braşov.
Mihai Uţă a precizat că în momentul de faţă digurile de pe cursurile de apă din judeţ nu sunt intabulate, fiind în proprietatea statului român, însă, în măsura în care administraţia judeţeană îşi manifestă intenţia fermă de demarare a amenajării pistelor de biciclete, SGA Braşov va începe de îndată procedurile privind intabularea digurilor cuprinse în proiect.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a spus că „trebuie găsită varianta optimă din punct de vedere juridic prin care să primim în administrare aceste diguri, astfel încât investiţiile de amenajare a pistelor, de montare a toaletelor publice şi creare a unor spaţii de odihnă, precum şi lucrările de întreţinere pe timp de vară şi iarnă a traseelor să poată fi realizate de către autoritatea judeţeană. În acest sens, pornind de la modelul de protocol încheiat de Administraţia Naţională Apele Române cu municipalităţile din Timişoara şi Oradea – acolo unde au fost implementate proiecte similare, trebuie conceput şi semnat un protocol între Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi CJ Braşov pentru utilizarea digurilor şi a zonelor de protecţie aferente în vederea creării infrastructurii de ciclism”. În acest sens, va fi organizată o întâlnire de lucru între reprezentanţii CJ Braşov, cei ai SGA Braşov şi conducerea ABA Olt.
„Salut colaborarea deosebită pe care la nivelul Consiliului Judeţean Braşov o avem cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov. Specialiştii instituţiei au fost alături de noi în toate proiectele mari de infrastructură, venind cu soluţii pentru rezolvarea problemelor inerente apărute în implementarea acestora. Un exemplu elocvent este Aeroportul Internaţional Braşov, unde am lucrat împreună la soluționarea problemelor hidrotehnice de pe pârâul Bârsa şi la stabilirea modalităţii în care trebuie realizată devierea canalului Besălcin. Mă bucur că există toată deschiderea din partea conducerii SGA Braşov şi în privinţa proiectului de valorificare în scop recreaţional şi durabil a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
ȘTIREA TA pe Ardeal24 - trimite foto/video la Ardeal24 prin Facebook messenger, Whatsapp, sau prin formularul online
Actualitate
Recorduri de temperatură fără precedent, înregistrate în 2024 în apa Lacului Sfânta Ana din Harghita
Recorduri de temperatură fără precedent s-au înregistrat, în 2024, în apa Lacului Sfânta Ana din Harghita. La mijlocul lunii iulie, la o adâncime de jumătate de metru, apa Lacului Sfânta Ana a avut aproape 31 de grade, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată în acest loc.
Potrivit datelor furnizate de Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, în anul 2024 s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în apa Lacului Sfânta Ana. De asemenea, tot un record a fost faptul că s-a înregistrat cea , la începutul anului, pentru o perioadă scurtă de timp, lacul a fost îngheţat.
„Pe 15 iulie 2024, la începutul după-amiezii, temperatura apei Lacului Sfânta Ana, la o adâncime de jumătate de metru, a atins 30,9 grade Celsius, ceea ce reprezintă o valoare record pentru ultimele decenii şi, probabil, chiar pentru ultimele secole.
În acelaşi timp, s-a înregistrat şi o altă premieră: diferenţa de temperatură între suprafaţa lacului şi apa de la adâncimea de 6,5 metri, în apropierea fundului lacului, a ajuns la 22 de grade Celsius (…).
De asemenea, este fără precedent faptul că durata perioadei de îngheţ a fost excepţional de scurtă: la începutul lunii ianuarie 2024 suprafaţa lacului a îngheţat, iar până pe 10 martie gheaţa s-a topit complet”, se arată în comunicatul semnat de conf. univ. dr. István Máthé de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Socio-umane şi Inginereşti a Universităţii Sapientia din Miercurea-Ciuc – Departamentul de Bioinginerie.
„Similar altor lacuri vara, în Lacul Sfânta Ana apare o stratificare termică directă, adică apa de la suprafaţă este cea mai caldă, iar temperatura scade odată cu adâncimea, fiind cea mai rece aproape de fundul lacului. Algele din apa lacului împiedică pătrunderea razelor solare în straturile mai adânci, ceea ce face ca acestea să se încălzească mai puţin”, a explicat cercetătorul din Miercurea-Ciuc.
Începând cu anul 2012, sub conducerea conf. univ. dr. István Máthé de la Universitatea Sapientia şi a profesorului dr. Lajos Voros de la Institutul de Cercetări Limnologice HUN-REN Balaton, se monitorizează calitatea apei Lacului Sfânta Ana cu sprijinul Composesoratului Lăzăreşti şi al Asociaţiei Pro Szent Anna.
Vara anului 2024, una dintre cele mai calde perioade, la nivel global, înregistrate vreodată
Potrivit sursei citate, temperatura record de 30,9 grade Celsius se datorează faptului că vara anului 2024 „a fost una dintre cele mai calde perioade la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice regulate, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.
În comunicat se menţionează că, în perioada 1-16 iulie 2024, la mai multe staţii meteorologice din România s-au înregistrat noi maxime ale temperaturii aerului.
„De exemplu, la Odorheiu Secuiesc, pe 12 iulie 2024 s-au înregistrat 34,3 grade Celsius, depăşind recordul zilei de temperatură a aerului din 1951 (33,5 °C). La Miercurea Ciuc, pe 13 iulie 2024 termometrele au arătat un maxim de 33,8 °C, depăşind recordul zilei anterior din 1951 de 32,7 °C”, se arată în comunicatul citat.
sursa: Agerpres
sursa foto: Facebook
Actualitate
”Junii Sibiului… o poveste fără de sfârșit”. 80 de ani de poveste, istorisiți prin dans și filme-document
Sărbătorirea a opt decenii de activitate a celei mai vechi formații de dansuri populare din România este marcată de CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu prin proiectul „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții”, care cercetează fapte de patrimoniu imaterial din repertoriul ansamblului și le promovează prin evenimente interactive și filme cu caracter documentar, ce pot fi vizionate online și pe ecrane outdoor din municipiul Sibiu.
Un veritabil ambasador al culturii tradiţionale româneşti a devenit Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” de-a lungul a opt decenii de activitate neîntreruptă din 1944 și până în prezent. Iar statutul a fost dobândit grație zecilor de mii de spectacole susținute în lumea întreagă și repertoriului amplu, ce pune în valoare dansuri și cântece populare, obiceiuri și costume populare din toate zonele etnografice ale României.
În acest context, proiectul cultural „Aniversare Junii Sibiului- 80 de ani. Hub pentru tradiții” este axat pe reliefarea aportului ansamblului la promovarea folclorului, fiind derulat pe componentele: cercetare în arhive scrise, audio, foto și video; filme documentare de scurt și lungmetraj și evenimentele „Cu Junii prin Mărginime” și „Balul Junilor”.
Cercetarea de specialitate stă la baza filmelor cu caracter documentar, care aduc în prim-plan imagini de arhivă cu Junii Sibiului, unele difuzate în premieră, alături de imagini special filmate pentru proiect și interviuri cu dr. Elise Stan, etnomuzicolog, Iuliana Tudor, realizator de emisiuni folclorice la TVR, dr. Silvia Macrea, coregraf și manager al Centrului.
Producția de scurt metraj „Junii Sibiului… o poveste fără de sfârșit” poate fi vizionată în mediul online, fiind disponibilă pe Facebook și YouTube.
În semn de mulțumire pentru comunitatea sibiană în mijlocul căreia ansamblul a fost înființat și a evoluat, povestea Junilor se va spune și în inima Sibiului, căci selecțiuni din acest film vor fi proiectate pe ecranele de la Primăria Municipiului Sibiu și de la Sala Transilvania.
Evenimentele aniversare Junii Sibiului – 80 de ani sunt organizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Activitatea instituției este posibilă cu finanțarea acordată de Consiliul Județean Sibiu.
Proiectul cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, acțiunea fiind cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu.
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
Actualitate
Vremea în octombrie 2024: un Brumărel cald și cu foarte multe ploi. Prognoza meteo până la sfârșitul lunii
Prognoza meteo pentru luna octombrie 2024: O lună octombrie care va continua tiparul de vreme caldă, chiar dacă vor exista și scurte episoade de răciri.
Însă, din punctul de vedere al precipitațiilor, am putea avea parte de o lună octombrie care să intre lejer în topul celor mai ploioase luni octombrie din ultimii 24 de ani, potrivit prognozemeteo.ro
Vremea în luna octombrie – Context sinoptic
Din punct de vedere sinoptic, luna octombrie vine, cel puțin din punct de vedere climatologic, cu o persistență a unui regim anticiclonic (presiune ridicată) asociat Anticiclonului Est-European, cel care începe să preia controlul regiunii, odată cu retragerea mult spre vest a dorsalei Anticiclonului Azoric. Acest tipar aduce, de cele mai multe ori, o vreme plăcută, însorită, deși, conform datelor din arhiva ANM, temperaturile medii lunare scad cu 5 – 7 grade față de septembrie. Iar nopțile devin din ce în ce mai reci.
Iar octombrie 2024 va păstra acest tipar de persistență a unui regim anticiclonic, în ciuda unui debut de lună destul de instabil, pe fondul prezenței unor puternice nuclee depresionare prin bună parte din Europa.
Din punct de vedere al circulației maselor de aer, statistic, octombrie este o lună a alternanțelor, advecțiile tropicale, care pot duce temperaturile maxime și la valori de 35 – 37 de grade, dar acestea pot fi la fel de ușor urmate de advecții de aer polar sau arctic, care să aducă valori și cu mult sub 0 grade, chiar și ninsori (să nu uităm de cel mai timpuriu viscol din sudul țării, din octombrie 2014).
Cam acesta va fi și scenariul pe care ni-l propune acest octombrie. Cu advecții constante de aer cald, chiar foarte cald, care poate duce abaterile termice pozitive și la valori cu 8 – 10, 12 grade peste normalul perioadei, urmate de reveniri la normal sau chiar răciri, care să ne scadă temperaturi la valori și cu 2 – 4 grade sub normalul perioadei.
Vremea în luna octombrie – Temperaturi:
– Din punct de vedere al regimului termic, nu cred că ai este o surpriză pentru nimeni, octombrie va fi din nou o lună caldă, chiar foarte caldă, în ciuda posibilelor pusee reci care ar putea să ne tranziteze.
Abaterile termice estimate de ECMWF pleacă de +1.5 grade prin Banat și Crișana, 1.5 spre 2 grade în restul țării, cu un vârf spre 2 – 3 grade posibil prin NE extrem al Dobrogei și zona montană a județelor Harghita, Covasna, Brașov, Vrancea, Bacău, Neamț.
Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână mai temperată, perioada 07 – 13 octombrie se anunță foarte caldă (abateri termice spre +3, +4 grade), la fel și săptămânile 14 – 20 octombrie și 21 – 27 octombrie, cu abateri de +1, +3 grade față de mediile multianuale. Abia ultimele zile din octombrie și primele din noiembrie vin cu un regim termic normal.
Vremea în luna octombrie – Precipitații:
– Din punct de vedere al precipitațiilor, în intervalul 2000 – 2024, media de precipitații pentru luna octombrie se situează undeva la 40.8 l/mp. Cu toate acestea, în topul celor mai secetoase luni octombrie de când se fac măsurători meteo la noi, regăsim doar doi ani din intervalul 2000 – 2024: 2000 și 2022.
Estimările Centrului European de Prognoză vorbesc de o lună Brumărel care se poate dovedi în top 3 sau 5 cele mai ploioase din octombrie, cu un excedent la nivelul întregii țări cuprins între 20 și 40 de mm peste ceea ce ar fi normalul climatologic al fiecărei regiuni.
Defalcat pe săptămâni, după o primă săptămână extrem de bogată în ploi la nivelul întregii țări, cea de a doua săptămână din octombrie vine cu un regim ușor deficitar, pentru ca intervalul 14 – 31 octombrie să se anunțe normal din punct de vedere al precipitațiilor.
Actualitate
SIBIU: Evenimente cultural-academice în weekendul 20-22 septembrie. ”Conferinţele deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact”
Marea Lojă Naţională din România şi Muzeul Naţional Brukenthal organizează în perioada 20-22 septembrie 2024 o serie de evenimente cultural-academice „Conferinţele deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact”.
Evenimentele se vor desfăşura la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare din Sibiu iar intrarea este gratuită.
„Cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Sibiul va găzdui în perioada 20-22 septembrie o serie de evenimente culturale şi academice la care vor lua parte mai multe personalităţi din ţară şi străinătate.
Evenimentele se vor desfăşura în Palatul Brukenthal, templu dedicat ştiinţei şi artei, construit de baronul Samuel von Brukenthal, unul dintre cei mai importanţi masoni. În Saloanele Palatului va fi amenajată o expoziţie temporară în care vor fi expuse mai multe piese din colecţia Marii Loji Naţionale din România, a Muzeului Marii Loji a masonilor antici liberi şi acceptaţi ai Republicii Peru şi din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. În cadrul expoziţiei va fi expusă şi medalia de argint – Samuel von Brukenthal – maestru de scaun, realizată la Halle în 24 iunie 1744.
În zilele de 21 şi 22 septembrie 2024, cu sprijinul Marii Loji Naţionale din România, Palatul Brukenthal va fi deschis gratuit publicului spre vizitare cu prilejul Conferinţei şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă, manager al Muzeului Naţional Brukenthal.
Program:
Vineri, 20 septembrie 2024, ora 17:30
Deschiderea Oficială:
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bichicean – Mare Purtător de Cuvânt al MLNR
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România
Sâmbătă, 21 septembrie 2024, ora 12:00
Conferinţele MLNR – „Valori şi Principii Masonice. Relevanţă şi Impact”:
-Prof. Univ. Dr. Daniel David – Rector Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca
-Ion M. Ioniţă – Redactor şef Revista Historia
-dr. Alexandru Chituţă – Director Muzeul Naţional Brukenthal
-Vlad Năstase – Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România.
Expoziţia „Francmasoneria, şcoala înţelepciunii şi a virtuţii. Piese din Peru şi România, curatori: dr. Raluca Frâncu, dr. Alexandru Constantin Chituţă.
Saloanele Palatului Brukenthal, 20-22 septembrie 2024.
Vizită gratuită la Palatul Brukenthal din Piaţa Mare oferită de Marea Lojă Naţională din România cu prilejul „Conferinţelor deschise: Valori şi principii masonice. Relevanţă şi impact” şi a Zilelor Europene ale Patrimoniului.